Curba şomajului a scăzut în mod spectaculos în Franţa, conform datelor oficiale. La Palatul Elysee şi la guvern, aceste cifre nemaivăzute de 20 de ani au generat euforie, dar ele nu sunt suficiente pentru a-i convinge pe francezi: 82% dintre ei nu cred în această inversare a curbei, care condiţionează candidatura lui Francois Hollande pentru un nou mandat. În orice caz, aceasta nu schimbă mare lucru pentru că şi dacă ei ar crede în scăderea şomajului, trei sferturi dintre alegătorii francezi nu ar fi în continuare convinşi de bilanţul preşedintelui în exerciţiu.
Sondajul Odoxa, dat publicităţii la sfârşitul săptămânii trecute, întăreşte constatarea unui studiu precedent care arăta că doar 4% dintre francezi sunt satisfăcuţi de acţiunile lui Francois Hollande. Preşedintele are din ce în ce mai puţini susţinători spre deosebire de Alain Juppe şi Emmanuel Macron, aflaţi în fruntea personalităţilor care – potrivit persoanelor intervievate – ar avea o prestaţie 'mai degrabă mai bună' decât actualul şef al statului în ceea ce priveşte şomajul.
Doar 17% dintre francezi cred că Hollande îşi va atinge obiectivul, considerând că numărul şomerilor înregistraţi în septembrie 'anunţă inversarea curbei şomajului, promisă de mult timp de Francois Hollande'.
Dacă 93% din simpatizanţii dreptei nu se aşteaptă la inversarea curbei, acelaşi lucru se întâmplă cu 61% dintre susţinătorii stângii, potrivit anchetei realizate pentru France Info.
Pe de altă parte, „dacă şomajul scade cu regularitate în cursul lunilor următoare”, aceasta nu ar incita 77% dintre cei chestionaţi să-şi amelioreze opinia faţă de Francois Hollande, spre deosebire de 23%, care sunt de părere contrarie. Asupra acestei întrebări totuşi majoritatea simpatizanţilor stângii (54%) ar avea o imagine mai bună despre preşedintele Republicii, faţă de doar 7% dintre simpatizanţii dreptei.
Potrivit studiului, alţi politicieni ar acţiona „mai degrabă mai bine” decât Francois Hollande pentru a reduce şomajul. Alain Juppe se află în fruntea acestor personalităţi, cu 35% de răspunsuri pozitive, dar pentru 17% el ar face 'mai degrabă mai puţin bine' şi pentru 47% 'nici mai bine nici mai puţin bine'. Fostul premier îl devansează pe Emmanuel Macron (31% 'mai degrabă mai bine', 19% 'mai degrabă mai puţin bine'), Marine Le Pen (25% 'mai degrabă mai bine', 37% 'mai degrabă mai puţin bine') şi Nicolas Sarkozy (21% 'mai degrabă mai bine', 33% 'mai degrabă mai puţin bine').
Studiul a fost realizat online în zilele de 26 şi 27 octombrie pe un eşantion 983 de persoane de peste 18 ani, potrivit metodei cotelor, cu o marjă de eroare cuprinsă între 1,4% şi 3,1%.
