Capital: Cu ce probleme majore se va confrunta piaţa de energie în anul care vine? Cum credeţi că va evolua această piaţă?
Frank Hajdinjak: Tehnic vorbind, economia României a ieşit din recesiune; totuşi, criza încă nu a trecut. Situaţia extrem de dificilă în care se găsesc unele dintre ţările din UE se poate extinde şi asupra restului Europei. Economia românească poate fi, la rândul ei, afectată, atât la modul general, dar şi în particular, în ceea ce priveşte sectorul energetic. În cadrul acestui sector, România ar trebui să se concentreze asupra atragerii şi menţinerii investiţiilor, precum şi asupra stabilirii unei direcţii clare către liberalizarea pieţei şi a preţurilor. Aceste două domenii se află în strânsă legătură.
Capital: Se confruntă România cu o scădere a investițiilor?
Frank Hajdinjak: Da, România se confruntă cu o scădere a investiţiilor, mai ales în sectorul de distribuţie, în cel al reţelei de transport şi în cel de generare a energiei electrice. Piaţa actuală, fiind una dificilă, poate atrage investiţii numai dacă există scheme de sprijin foarte bune, durabile şi de încredere. Investitorii trebuie să poată avea încredere în cadrul legislativ, macroeconomic şi de reglementare din România. Tocmai la acest capitol s-au făcut paşi înapoi în ultimii ani. Dar, pe de altă parte, am observat şi o îmbunătăţire a situaţiei în ultimele luni, lucru care ajută la restabilirea încrederii. Când vorbim despre îmbunătăţire ne referim, de exemplu, la introducerea schemei de sprijin pentru energie regenerabilă (Legea 220), la implementarea creşterilor de preţ îndelung aşteptate pentru piaţa de gaze naturale şi la mediul macroeconomic stabilizat, care, de asemenea, a condus la aprecierea pozitivă a României de către unele agenţii de rating. Această cale pe care s-a pornit trebuie continuată şi sprijinită cu măsuri suplimentare.
Capital: Ce ne puteți spune despre domeniul distribuţiei de electricitate şi gaze naturale?
Frank Hajdinjak: În acest caz, cea de a treia perioadă de reglementare va începe în 2013. Chiar dacă starea reţelelor s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii câţiva ani, datorită unor investiţii substanţiale derulate de către operatorii din domeniu, mai e nevoie de investiţii uriaşe. Ele se vor putea face numai dacă următoarea perioadă de reglementare va aduce cu sine condiţii atractive, altfel investiţiile vor fi reduse la un nivel minim, iar calitatea reţelelor va scădea. Aceste condiţii ar trebui să permită şi o recuperare corectă şi transparentă a costurilor neacoperite, suferite atât de către distribuţia de electricitate, cât şi de cea de gaze naturale.
Capital: Dar domeniul generării de electricitate?
Frank Hajdinjak: În domeniul generării de electricitate, restanţele în ceea ce priveşte investiţiile sunt foarte mari, din cauza condiţiilor tehnice şi a vechimii flotei de generare actuale din România, care, în mare parte, trebuie recondiţionată tehnic sau înlocuită. Doar nişte condiţii foarte bune oferite de către mediul de afaceri local sunt în măsură să atragă investiţii în România. În domeniul energetic acest fapt este cu atât mai important cu cât proiectele din România vor concura cu cele din toată lumea, nu numai cu cele din Uniunea Europeană. Asta se poate întâmpla numai prin liberalizarea pieţei şi prin accesul concurenţei pe piaţa de generare, fără subvenţii încrucişate sau sprijin direct pentru unităţile de generare vechi sau depăşite din punct de vedere tehnic, sau prin oferirea de sprijin special pentru schemele de investiţii ajutătoare cum ar fi, de exemplu, alocarea de certificate gratuite de CO2 proiectelor de noi centrale energetice.
Capital: În context, unde ne aflăm când vorbim despre liberalizarea pieţei şi a preţurilor?
Frank Hajdinjak: Piaţa de gaze naturale şi electricitate din România este departe de a fi una competitivă şi liberalizată, aşa cum se are în vedere. Cele mai recente discuţii de la Bucureşti cu delegaţiile FMI şi UE s-au concentrat pe această temă. În final, însă, investitorii se vor orienta mai ales către pieţele competitive şi liberalizate. Iată de ce România trebuie să urmeze o cale netedă către liberalizarea pieţei, care va presupune şi ajustarea preţurilor, atât în sectorul de gaz, cât şi în cel de electricitate, dacă avem în vedere faptul că nivelul actual al acestora este prea mic, nivel datorat, în special, subvenţiilor, fie ele directe sau ascunse. Pentru a evita impactul care poate fi astfel produs asupra populaţiei şi asupra industriei, acest proces trebuie să se realizeze pas cu pas, cu grijă, dar în acelaşi timp el va trebui să reflecte costurile reale ale distribuitorilor şi furnizorilor. Evident, anumite segmente ale populaţiei trebuie protejate. Prin urmare, este important să fie stabilite categoriile de consumatori cu adevărat vulnerabili. Preţurile mai mari la energie şi gaze naturale se combină în mod ideal cu un program de eficientizare energetică, lucru care ar stimula investiţiile, pe de o parte, iar pe de altă parte ar duce la compensarea ajustării preţurilor. În general, corecta implementare a celui de-al treilea pachet de energie va acoperi multe din punctele de mai sus.
Capital: Cum v-aţi planificat bugetul pe 2012? Estimaţi că veţi avea o creştere a cifrei de afaceri sau o scădere a ei, faţă de anul 2011?
Frank Hajdinjak: În următoarea perioadă de timp există un real pericol de înrăutăţire a situaţiei economiei mondiale. Chiar dacă România dă semne că este pe calea cea bună, ea nu este desprinsă de context. În aceste condiţii, este foarte dificil să îţi construieşti un buget realist, mai ales că mediul de afaceri autohton chiar necesită o serie de măsuri de îmbunătăţire menite să facă mai uşoară viaţa companiilor. În general, în condiţii financiare instabile, nici o companie nu poate realiza investiţii care să aducă valoare adăugată din punct de vedere economic sau o creştere a calităţii serviciilor oferite. Dacă nu pot miza pe rentabilitate în domeniul energetic, operatorii din această piaţă nu pot asigura un ritm susţinut al investiţiilor, mai ales dacă ţinem seama şi de faptul că resursele financiare, în general, au avut de suferit de pe urma crizei. În ciuda circumstanţelor nefavorabile din ultimii ani (şi aici am menţiona îngheţarea preţului la gaze naturale timp de doi ani, scăderea consumului şi nealinierea preţurilor la energie), Grupul E.ON în România a reuşit să investească aproximativ 1,8 miliarde de lei de la intrarea sa pe piaţa românească, adică din 2005 până în prezent.
Capital: Către ce s-au orientat aceste investiții?
Frank Hajdinjak: În principal către reabilitarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a reţelelor electrice din jumătatea de Nord a României, unde noi activăm, şi către extinderea înspre zone neacoperite. Încercăm din răsputeri să menţinem bugetul de investiţii la un nivel consistent în fiecare an şi chiar reuşim să ne depăşim obligaţiile asumate prin contractele de privatizare, dar aceste eforturi slăbesc puterea financiară a companiilor şi nu aduc rezultatele aşteptate de către acţionarii noştri. Nevoia de investiţii este foarte mare în ceea ce priveşte reţelele de care pomeneam, dar fără un echilibru între preţurile la energie, investiţii şi dezvoltare, aceste investiţii nu vor putea fi făcute curând. În context, menţinerea afacerilor în 2012 la un nivel apropiat de cel din anii anteriori reprezintă o adevărată provocare.
