Peste 25% din datoria Ungariei, care se ridică la 18,48 miliarde de euro, este deţinută de băncile europene, restul fiind deţinut de investitori interni, bănci din afara Europei şi fonduri de investiţii, a anunţat joi publicaţia financiară 'Napi Gazdasag', citată de MTI.
Franklin Templeton (compania americană de investiţii care administrează Fondul Proprietatea), este cel mai mare deţinător de obligaţiuni guvernamentale ungare – aproximativ 16,1 miliarde de euro. Recent, Franklin Templeton a cumpărat de pe piaţa financiară globală obligaţiuni de stat ale Ucrainei în valoare nominală de cinci miliarde de dolari, reprezentând o cincime din totalul datoriei publice externe a ţării.
Din cele 64 de bănci verificate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), 33 deţineau la sfârşitul lunii iunie obligaţiuni guvernamentale ungare, a informat publicaţia.
Cel mai mare creditor din Ungaria, grupul belgian KBC Bank, deţine obligaţiuni guvernamentale ungare în valoare în valoare de 4,058 miliarde de euro, în timp ce OTP Bank deţine 3,3 miliarde de euro iar banca austriacă Erste deţine aproximativ două miliarde de euro.
Toate cele trei mari agenţi de evaluare financiară (Moody’s Investors Service, Standard and Poor’s şi Fitch Ratings) atribuie Ungariei un rating din categoria junk (nerecomandat pentru investiţii). Ministrul ungar al Economiei, Mihaly Varga, a apreciat că agenţiile de rating ar trebui să îmbunătăţească calificativul Ungariei anul următor.
Cele mai mari riscuri cu care se confruntă băncile austriece prezente în Europa Centrală şi de Est (CEE) se înregistrează în Ungaria şi România, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings.
Riscul măsurilor neortodoxe rămâne ridicat în Ungaria, chiar dacă pare că se stabilizează calitatea activelor. În particular, Guvernul ia în considerare adoptarea unor măsuri unilaterale prin care să forţeze băncile să convertească creditele în valută în împrumuturi în forinţi. Această intenţie, alături de taxa pe tranzacţiile financiare şi taxa ridicată pe bănci, ar putea determina băncile austriece să-şi păstreze operaţiunile în Ungaria sau să înregistreze pierderi mai reduse în trimestrul patru din 2013 şi în 2014.
Însă, apreciază Fitch, profitabilitatea adecvată în Austria şi în alte state din CEE ar trebui să absoarbă potenţialele pierderi.
De asemenea, în 2014, este probabilă continuarea procesului de deleveraging în Ungaria şi, în funcţie de evoluţiile pe plan local, băncile austriece ar putea, pentru prima dată, să ia în considerarea ieşirea completă din această ţară.
Băncile din Europa Occidentală, în frunte cu băncile austriece Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank şi Bank Austria, au alimentat boom-ul înregistrat de Europa de Est cu credite ieftine, până la criza din 2008. În multe din aceste ţări, băncile au acordat credite în euro sau franci elveţieni, ceea ce a exacerbat criza economică atunci când monedele din regiune s-au depreciat. Creditele neperformante în Europa de Est au crescut constant după 2009, iar în prezent îngreunează bilanţurile băncilor.
SURSA: Agerpres