Ajustarea sectorului public din România durează mai mult în contextul în care într-o democraţie este nevoie de timp pentru discuţii şi dezbateri, dar se va realiza, consideră şeful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks.

„Cred că trebuie să distingem între problema birocraţiei şi procesul natural al democraţiei. Într-o dictatură poţi lua măsuri foarte rapide cu privire la ce vrei să faci. Dar dictatura are multe dezavantaje şi ştiţi asta în România. Democraţia poate fi un proces mai lent, mai complex, dar în final este un proces mult mai reprezentativ”, a declarat Franks în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de ProTV.

Oficiali ai FMI lucrează cu Guvernul unele legi din programul economic

El a precizat că este nevoie de răbdare pentru ca diferitele partide politice să îşi exprime opiniile, dar şi pentru dezbaterea şi discuţia legilor. Franks a arătat că politicienii români au arătat că au nevoie de timp pentru discutarea şi dezbaterea schimbărilor legislative susţinute de FMI, chiar dacă le sprijină, şi consideră că oficialii au dreptate în această privinţă.
„Poate lua mai mult timp sectorului public să se ajusteze, dar se va ajusta”, a continuat oficialul FMI.

El a explicat că sectorul finanţelor publice este o zonă care implică obligatoriu politicul şi analize tehnice, fiind un proces mult mai complicat decât zona privată pentru că nu există un director general care poate să decidă ce vrea.
Totodată, Franks a notat că oficiali ai FMI lucrează cu Guvernul pentru adoptarea mai multor legi care fac parte din programul economic cuprins în acordul semnat de România.

„Nu există o anumită lege privind concedierile. Există legea responsabilităţii fiscale, a salarizării unice. În plus, anticipăm o nouă legislaţie pentru relaţiile financiare cu administraţiile locale”, a spus şeful misiunii FMI care a negociat acordul stand-by încheiat cu autorităţile române.

Discuţii despre opţiunile pentru reducerea deficitului bugetar

Franks a precizat că prin legislaţia privind administraţiile locale se încearcă îmbunătăţirea transparenţei şi monitorizarea plăţilor Guvernului către administraţiile locale, pentru a se asigura că banii sunt utilizaţi eficient.
Franks a menţionat că va exista şi o legislaţie care va ajuta la îmbunătăţirea colectării taxelor existente.

Totodată, oficialul FMI a reiterat că Fondul încearcă să discute cu Guvernul despre opţiunile pentru reducerea deficitului bugetar, dar că nu impune o anumită soluţie.

Franks a arătat că Guvernul poate alege între reducerea sau controlul cheltuielilor publice şi o măsură de majorare a taxelor, dar că decizia aparţine oficialilor români. România s-a angajat în acordul cu FMI că va reduce deficitul bugetar de la peste 7% din PIB anul trecut la 6% din PIB în 2010 şi la sub 3% din PIB până în 2012.

România are un acord stand-by pe doi ani cu FMI, semnat în martie 2009, pentru un împrumut de 12,95 miliarde de euro de la instituţie. La program mai participă UE, BM, BERD şi BEI, valoarea totală a creditului extern angajat de România de la instituţiile financiare internaţionale fiind de 19,95 miliarde euro.