Agentia de notare invoca cresterea datoriei și a deficitului bugetar, dar și tensiunile sociale din jurul reformei pensiilor. Ministrul Economiei și Finanțelor, Bruno le Maire, regretă această „evaluare pesimistă”, considerând că Fitch „subestimează consecințele reformelor” implementate de guvern. Ministrul nu si-a putut insa ascunde o oarecare nervozitate.

Moody’s, Fitch și Standard & Poor’s, principalele trei agenții de rating sunt evaluează riscul de solvabilitate al unei companii, al unui stat, al unei autorități locale sau al unei tranzacții financiare.

Fiecare dintre ele foloseste propriul sistem dar, în general, cu cât scorul este mai mare, cu atât riscul este mai mic. Ratingul AAA indică o solvabilitate foarte bună, BBB o solvabilitate medie, CCC un risc foarte important de nerambursare. Nota D înseamnă că debitorul este în stare de faliment.

In argumentul deciziei sale, agenția Fitch indică faptul că nota sa se referă la datoria pe termen lung a Franței, adică datoria suverană pe care statul francez o poate contracta pe piețele financiare. Ratingul AA corespunde unui risc foarte scăzut de neîndeplinire a obligațiilor, precizează Fitch în documentul său de referință. Cu alte cuvinte, în ciuda deteriorării ratingului său, datoria franceză este deocamdata considerată sigură.

În plus, în prezent, atât S&P (AA cu perspective negative), cât și Moody’s (Aa2, perspective stabile) oferă Franței al treilea cel mai bun rating posibil. S&P trebuie să-și actualizeze ratingul pe 2 iunie.

Franta are o datorie externa de 111,6 din PIB

Agenția Fitch avansează criterii economice, cum ar fi dimensiunea deficitului de stat (5% din PIB în 2023) și creșterea lentă (0,8% preconizată în 2023, potrivit Fitch). Nivelul datoriei Franței (aproape 111,6% din PIB la sfârșitul anului 2022) este, de asemenea, cel mai ridicat dintre țările care au primit un rating AA, notează Fitch. Aceasta se întâmplă într-un moment în care povara datoriei, adică dobânda plătită la împrumuturi, a crescut cu $15,2 miliarde de dolari anul trecut.

Agenția ia în considerare, de asemenea, mobilizarea socială în curs. „Tensiunile” din jurul reformei pensiilor ar putea „complica consolidarea fiscala a statului”, potrivit Fitch. Luând în considerare climatul social „este ceva destul de nou. Aceasta este o situație foarte specială și, în cele din urmă, Fitch a acordat o primă negativă tensiunilor sociale”, consideră economistul Mathieu Plane, intervievat de postul de radio Franceinfo.

Reforma sistemului de pensii nu a reușit să reasigure piețele

Dacă Fitch recunoaște că reforma are un efect „moderat pozitiv” asupra cheltuielilor franceze, ea consideră că „impasul politic și mișcările sociale” care rezultă din contestarea sa reprezintă un „risc”. Acest lucru este destul de surprinzător, deoarece piețele sunt, de obicei, pasionate de reforme”, spune Anne-Sophie Alsif, economist-șef la firma de audit și consultanță BDO. Fitch a emis o opinie nefavorabilă, deoarece apare o întrebare cu privire la capacitatea lui Emmanuel Macron, având în vedere climatul social, de a trece noi reforme.

„Agenția de rating merge în aceeași direcție ca și noi”, a declarat parlamentarul francez Eric Coquerel, (La France Insoumise, extrema stanga, care piloteaza manifestatiile din ultimele trei luni). Decizia agenției Fitch „este încă un element în directia criticilor noastre la adresa acestei reforme și a modului în care guvernul o gestionează. Din câte știu, aceasta este prima dată când o agenție de rating de credit, care sunt oarecum arbitrii finanțelor, sancționează un guvern pentru „impasul politic și mișcările sociale care prezintă un risc pentru agenda de reformă a lui Emmanuel Macron”.

Efectele posibile ale deteriorării ratingului francez

Teoretic, o scădere a ratingului unei țări duce la un cost mai mare al împrumuturilor pe piață. Cu toate acestea, pentru Franța, pe termen scurt, efectele acestui declin ar trebui să fie limitate. Acesta este un prim avertisment, dar celelalte două agenții, Moody’s și Standard & Poor’s, nu și-au schimbat încă ratingurile, notează Stéphanie Villers, economist la Pricewaterhouse Coopers Franța.

Efectul deteriorarii uneia din cele mai mari economii din UE (a doua dupa Germania) poate fi acela al unei contaminari in conditiile in care, de la pandemie incoace, s-a pus in functie si un sistem de « imprumut colectiv » care, in principiu, ar trebui sa atenueze costul imprumuturilor pentru tarile mai sarace.