Franţa, Danemarca, Italia şi Suedia susţin planurile Comisiei Europene pentru piaţa emisiilor de carbon

The Berlaymont building with a banner of the new Commission of Ursula von der Leyen

Țările europene devin din ce în ce mai deschise la reforma propusă de Comisia Europeană pentru piaţa emisiilor de carbon. Până în prezent, patru state membre ale UE au anunțat că susțin aceste planurile Executivului Comunitar.

Potrivit unor documente europene consultate de Reuters, Franţa, Danemarca, Italia şi Suedia susţin planurile de reducere a numărului certificatelor tranzacţionate pe piaţa europeană a emisiilor de carbon (ETS) pentru a diminua emisiile de CO2, sprijinind astfel una dintre reformele esenţiale propuse de Comisia Europeană, informează Agerpres.

De menționat este faptul că există și un sprijin mai redus, care este manifestat pentru adăugarea transporturilor şi clădirilor în această piaţă de comercializare a certificatelor de emisii.

Informațiile vin în contextul în care Comisia Europeană a publicat joi răspunsurile statelor membre în cadrul unei consultări privind politica de reducere a emisiilor poluante, împreună cu sute de alte răspunsuri venite din partea unor ONG-uri, companii, grupuri de lobby şi cetăţeni.

Instrumentul pentru redeucerea emisiilor de gaze

În ceea ce privește sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), acesta este principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, impunând centralelor electrice, fabricilor şi companiilor aeriene europene să achiziţioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, în timp ce plafonul numărului de certificate tranzacţionabile scade de la an la an.

Comisia Europeană are planul bine stabilit și va propune în iunie o reformă majoră a ETS, având în vedere obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, plus obiectivul intermediar al diminuării emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în anul 2030 faţă de nivelul anului 1990.

Totuși, există o problemă. Mai exact, în timp ce statele mai bogate vest-europene sunt în general favorabile unor politici de mediu mai dure, ele s-ar putea lovi de opoziţia ţărilor central şi est-europene, care atrag atenţia că economiile lor încă nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de atingerea obiectivelor de mediu europene şi prin urmare au nevoie de finanţări pentru a putea susţine costurile generate de aceste transformări.

De menționat este faptul că, atingerea obiectivelor climatice ale UE va implica o remodelare a economiei europene în aproape toate sectoarele, cu reforme majore în cel energetic şi al transporturilor şi de asemenea ample reabilitări ale clădirilor.