Dezbaterea pe Legea pensiilor a început luni seara în Adunarea Națională într-o atmosferă incendiară și sub presiunea grevelor și manifestațiilor anunțate pentru marți și sâmbătă de sindicate. Deputații s-au poticnit încă de la dezbaterile generale, stânga și dreapta aruncându-și invective și acuzându-se reciproc de rele intenții.

Cumva, sub cupola Palatului Bourbon reverbera încă votul care a dus la decapitarea unui rege și focurile de armă care i-au smuls maxilarul lui Robespierre.

Elisabeth Borne a lăsat totuși puțin lest, deși săptămâna trecută spunea tranșant că nu acceptă modificări pe proiectul care a fost, în amont, daja negociat cu partenerii sociali. Pasiunile s-au concentrat pe un singur aspect: creșterea vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani. După cum remarca un vorbitor, Guvernul a pierdut bătălia semantică.

Și asta pentru că în elementele de limbaj pregătite la Matignon, cuvântul cheie a fost «reforma aceasta este justă».

Or, opoziția s-a concentrat pe acest cuvânt pentru a-și impune propriul element de limbaj : reforma este injustă. Și toate sondajele de opinie arată că francezii cred într-o proporţie covârșitoare că este «injustă», 70% față de 50% în urmă cu doar câteva săptămâni. O bătălie majoră poate fi pierduta pe un singur cuvânt…

Mobilizarea în stradă a rămas importantă. Sindicatele revendică 2 milioane de participanţi în toată țara, realitatea este mai modestă, dar în fapt, manifestația de săptămâna aceasta a fost împărțită între marți și sâmbătă, pentru cei care nu mai pot lipsi de la servici. A treia zi fără salariu înseamnă mult pentru cei cu venituri mici… Mobilizarea va putea fi așadar judecată după manifestația de sâmbătă.

Câteva incidente au marcat ziua de marți care început, ca de obicei, cu blocarea unor licee de către elevi. În prima linie – liceul Racine din Paris, unde poliția și elevii, deciși să blocheze accesul în clădire, au avut ciocniri violente. Un medic de pe stradă a trebuit să intervină pentru a-i îngriji pe cei afectați de gazele lacrimogene.

Un elev legat cu lanțuri de porți a fost dus pe sus la secția de politie. Explicația pentru acest militantism al celor care sunt încă departe de pensie se găsește în infiltrarea asociațiilor de elevi de către partidele de extremă stânga, în principal La France Insoumise a lui Jean Luc Melenchon.

Altfel, manifestanții care au bătut pavajele Frantei au defilat în calm într-o atmosferă «bon enfant». Liderii de sindicat sunt deciși să ţină cât mai vie supărarea cetățenilor, în speranța că va avea câștig de cauză în fața Guvernului – nu doar privind vârsta de pensionare, ci retragerea pur și simplu a proiectului.

Anecdotic, menționez că parlamentari ai extremei drepte care a cerut prin vocea Marinei Le Pen un referendum au primit aseară mesaje «de la spital» care spuneau : «Veniți repede, un apropiat este în stare gravă la urgență». Cum toate mesajele sunau la fel, a fost evident că este o farsă – sau o tentativă de a-i extrage din plen la votul moțiunii referendare.