Franța, în pragul unei crize politice majore
În Franța, premierul Michel Barnier a declanșat luni o criză politică fără precedent, angajând răspunderea Guvernului pe proiectul Legii finanțării Securității Sociale. Mișcarea, bazată pe articolul 49.3 din Constituție, este considerată un act de disperare, într-un context în care moțiunea de cenzură depusă de opoziție are șanse mari să treacă.
Un moment istoric în politica franceză
Adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Barnier ar marca o premieră de la căderea Cabinetului Georges Pompidou în 1962. Dacă moțiunea este aprobată, actualul Guvern ar deveni cel mai scurt din istoria celei de-a V-a Republici, conform Mediafax.
„Am ajuns de-acum la un moment al adevărului care îl pune pe fiecare în fața responsabilităților pe care le are. Acum dumneavoastră vă revine (…) să decideți dacă țara noastră se dotează cu texte financiare responsabile, indispensabile și utile concetățenilor noștri. Sau dacă intrăm într-un teritoriu necunoscut”, a declarat Barnier în fața Adunării Naționale.
Stânga și extrema dreaptă, unite împotriva Guvernului
Mathilde Panot, lidera grupului La France Insoumise (LFI), a anunțat imediat după discurs depunerea unei moțiuni de cenzură, care poate fi examinată cel mai devreme miercuri.
„Miercuri va fi dezonoare și cenzură”, a declarat Panot, acuzând Guvernul de concesii repetate făcute extremei drepte.
De cealaltă parte, Marine Le Pen, lidera Rassemblement National (RN), a confirmat că partidul său va vota în favoarea moțiunii.
„Domnul Barnier nu a dorit să răspundă cererii a 11 milioane de alegători ai RN. El a spus ca fiecare să-și asume responsabilitățile, noi ni le vom asuma deci pe ale noastre”, a declarat Le Pen presei.
În ultimele zile, Guvernul din Franța a încercat să câștige sprijinul RN, acceptând scăderea taxelor pe electricitate și reducerea ajutorului medical de stat. Luni dimineața, Barnier a discutat cu Marion Anne Perrine Le Pen, anunțând ulterior că medicamentele nu vor mai fi rambursate în 2025. Totuși, lidera RN a considerat măsurile insuficiente și a cerut renunțarea la dezindexarea parțială a pensiilor.
„Am ajuns la capătul dialogului cu toate grupurile politice”, a declarat premierul în Adunarea Națională, subliniind că nu vor mai fi acceptate decât amendamente de „redactare”.
Riscuri politice și financiare pentru Franța
Dacă moțiunea de cenzură trece, Franța se va confrunta cu o criză politică și mai adâncă, amplificată de dizolvarea Adunării Naționale din iunie, decisă de Emmanuel Macron. La aceasta se adaugă riscurile financiare: deficitul social ar putea ajunge la 30 de miliarde de euro anul viitor, fără Legea finanțării Securității Sociale.
„Fără proiectul pe care-l examinăm azi, deficitul conturilor sociale ar atinge aproape 30 de miliarde de euro anul viitor”, a avertizat ministrul Bugetului Laurent Saint-Martin.
Ultimul apel al macroniștilor către opoziție
Gabriel Attal, liderul grupului macronist în Adunare, a făcut un apel de ultim moment către opoziție să nu voteze moțiunea.
„Dacă (moțiunea de) cenzură este adoptată săptămâna aceasta, francezii au să-și amintească această alianță care a făcut-o posibilă. Această alianță a întregii stângi, inclusiv a unui Partid Socialist (PS) pentru care interesul general nu mai este decât o amintire îndepărtată, cu RN.”
Cu toate acestea, calculele politice și tensiunile din Adunarea Națională indică un vot favorabil moțiunii, ceea ce ar putea duce la prăbușirea Guvernului Barnier în cursul acestei săptămâni.
