Viitorul economiei franceze nu sună foarte bine, în ciuda faptului că Produsul Intern Brut al Hexagonului a înregistrat o creştere de 0,3% în cel de-al doilea trimestru.

Datoria publică a Franţei a crescut în al doilea trimestru cu 61 de miliarde de euro, la 1.428 miliarde de euro, sumă echivalentă cu aproape 74% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit Institutului Naţional de Statistică francez. Ca o comparaţie, în 1980, datoria reprezenta doar 20% din PIB.

Datoria publică va creşte în continuare şi, potrivit previziunilor guvernului, va depăşi 83% din PIB la sfârşitul anului viitor, după un nivel de 68% din PIB în decembrie 2008, din cauza majorării deficitului public în contextul crizei economice.

Datorii peste datorii

Aceasta în condiţiile în care Pactul de Stabilitate European a limitat, în principiu, la 60% din PIB datoria publică a statelor membre ale Uniunii Europene.

Veştile rele nu se opresc însă aici. Franţa mai are în spate un deficit estimat pentru 2010 de 115 miliarde de euro, adică nici mai mult nici mai puţin de 8% din PIB, în condiţiile în care Bruxelles-ul cere ca statele din zona euro să nu aibă un deficit mai mare de 3%.

0-38620-capital009.jpg

Franţa va fi nevoită să se împrumute de bani pentru a-ţi plăti datoriile mai vechi. Astfel că statul a intrat într-o zonă periculoasă, denumită de economiştii francezi ca fiind efectul „boule de neige” (bulgăre de zăpadă, n.r.), caracterizat prin necesitatea de a solicita împrumuri pentru a finanţa alte datorii, ceea ce amplifică şi mai mult datoria publică. Din acest punct de vedere, Franţa se află, probabil, în cea mai gravă situaţie din toată zona euro.

Patrimoniu financiar şi non-financiar

Statul francez conservă participaţii în capitalul foarte multor societăţi. Conform unei statistici recente, activele financiare ale statului (acţiuni, credite şi depozite) reprezentau 847 de miliarde de euro în 2007, adică 44% din PIB. Jumătate din ele sunt participaţii la companii pe care statul ar putea să le cedeze.

Activele non-financiare (terenuri, clădiri, etc) reprezintă 1.426 de miliarde de euro, însă acestea sunt doar pe hârtie. Cine ar fi dispus să cumpere muzeul Luvru, de exemplu?

Franţa se întoarce la recesiune

Chiar dacă PIB-ul francez a ieşit din recesiune în cel de-al doilea trimestru, analiştii sunt destul de rezervaţi în estimările pentru trimestrul al patrulea şi chiar pentru anul 2010. Motivul este unul cât se poate de simplu: încasările la buget înregistrează scăderi, în timp ce cheltuielile bugetare cresc.

SURSA: e24