Franţa ocupă poziţia a patra în topul investitorilor străini din România cu suma de 2,4 miliarde euro, plasându-se însă pe locul trei dacă se includ intrările de capital prin intermediul unor filiale ale companiilor franceze din alte ţări, cu peste 6.700 societăţi comerciale cu participare franceză, conform statisticilor oficiale prezentate de Camera de Comerţ şi Industrie a României - Camera Naţională.
"Cu investiţii de 2,4 miliarde euro, Franţa este al 4-lea investitor străin din România, dar, incluzând şi intrările de capital prin intermediul unor filiale ale companiilor franceze din ţări precum Olanda, se plasează, de fapt, pe locul 3, cu peste 6.700 societăţi comerciale cu participare franceză. Dintre acestea, în România activează 38 din cele 40 de companii care formează nucleul de referinţă în calculul indicelui bursier din Franţa, majoritatea fiind însă IMM-uri, de patru ori mai multe decât în Polonia şi de trei ori mai multe decât în Italia, cu afaceri cumulate în 2011 de 16 miliarde euro", a afirmat Philippe Garcia, director pentru România al Misiunii Economice UBIFRANCE din cadrul Ambasadei Franţei la Bucureşti, la un seminar pe teme de agricultură organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României – Camera Naţională.
Acesta a precizat că, în pofida crizei economice, nicio societate franceză nu şi-a delocalizat producţia din România, prezenţa franceză angajând peste 120.000 de oameni.
Potrivit sursei citate, România are o marjă de creştere în domeniul agricol dintre cele mai importante, la care Franţa doreşte să participe prin stimularea transferului de tehnologii şi investiţii.
"România este un partener strategic pentru Franţa, fapt demonstrat şi prin creşterea continuă a comerţului bilateral, care a ajuns în 2011 la 6,5 miliarde euro, Franţa fiind al 4 -lea furnizor pentru România, cu exporturi în valoare de 3,1 miliarde euro, în timp ce exportul românesc în Franţa se ridică la 3,5 miliarde euro. Franţa şi-a propus ca începând chiar din trimestrul I al anului 2013 să fie foarte activă în dezvoltarea infrastructurii, folosind fondurile structurale disponibile, contribuind astfel la atragerea de investiţii şi în celelalte sectoare. Industria de lux, sectorul de sănătate şi agricultura, ca şi dezvoltarea logistică sunt, de asemenea, pe lista priorităţilor companiilor franceze din România", a adăugat oficialul francez.
Scopul seminarului a fost acela de a prezenta oportunităţile de afaceri cu partenerii francezi şi a anunţa liniile de acţiune pentru anul 2013 în acest sector de maxim interes, care angajează în prezent 30% din populaţia ţării. De asemenea, au fost discutate posibilităţile de finanţare din fonduri europene şi prin sisteme de plăţi guvernamentale, în paralel cu demersurile de internaţionalizare a agriculturii, prin implicarea Sistemului Cameral.
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii au menţionat câteva elemente-cheie ale reformei agricole comune vizate prin proiecţia financiară 2014-2020, priorităţile referindu-se la transferul de tehnologii şi cunoştinţe, creşterea competitivităţii prin modernizarea fermelor, investiţii în unităţi de depozitare şi procesare, mai buna integrare a producătorilor în lanţul agro-alimentar şi menţinerea ratei de co-finanţare la 85% din fonduri europene.
Cel mai important târg internaţional pentru agricultură, INDAGRA, organizat de SC Romexpo SA, a avut o evoluţie spectaculoasă, înregistrând la ediţia din 2012 o creştere cu 20% a numărului de participanţi şi a suprafeţei ocupate şi cel mai mare grad de internaţionalizare, de 40%, UBIFRANCE fiind partener tradiţional al acestui eveniment, cu cea mai mare participare de grup internaţională.
Prezentă la eveniment, Veronica Toncea, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditului Rural, a punctat câteva dintre problemele majore ale subfinanţării agriculturii româneşti, unde, din patru milioane de ferme înregistrate, doar un milion primesc ajutor din partea statului din cauza fărâmiţării proprietăţii. Aceasta a solicitat sprijin din partea celor prezenţi pentru înfiinţarea unei burse a cerealelor şi susţinere pentru preluarea modelului francez al fondurilor mutuale în dezvoltarea agriculturii.
"Sistemul Cameral este interesat de revigorarea activităţii bursiere, respectiv de o bursă a cerealelor, clădită prin continuarea bunelor practici interbelice, ca şi de revitalizarea bursei de mărfuri", a precizat Sorin Vornic, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultura Vrancea.
Sistemul Cameral promovează pe plan internaţional oferta românească şi potenţialul de colaborare, folosind platforma de contacte de afaceri realizată de Camera Naţională, respectiv Sistemul Naţional de Informaţii de Afaceri – SNIA, ca şi alte modalităţi specifice de internaţionalizare a producţiei româneşti, prin organizarea participării la târguri şi expoziţii de profil, fiecare regiune având exemple de succes în domeniul agro-alimentar.
Sursa: Agerpres