Franţa a promis marţi că va aduce deficitul bugetar în limitele Tratatului de la Maastrich, 3% din PIB, în 2017, transmite AFP.
Franţa va avea în 2017 un deficit consolidat de 2,7% din Produsul Intern Brut, după ce a înregistrat 3,3% din PIB în acest an, potrivit cadrului bugetar prezentat marţi de ministrul francez de Finanţe.
Franţa va respecta astfel pentru prima dată după 2007 limitele Tratatului de la Maastrich.
"În acest cincinal, am permis Franţei să iasă de sub procedura de deficit excesiv şi să şteargă deficitele acumulate după 2008", a declarat ministrul Economiei şi Finanţelor, Michel Sapin. Acesta a subliniat că deficitul va fi redus în pofida cheltuielilor suplimentare anunţate în primăvară de preşedintele Francois Hollande, ca urmare a majorării veniturilor din taxe dar şi a reducerii costurilor cu împrumuturile.
Recent, Fondul Monetar Internaţional a înrăutăţit prognoza de creştere a Franţei în 2017, din cauza incertitudinilor provocate de Brexit. Pentru acest an, FMI şi-a menţinut la 1,5% estimarea de creştere a economiei franceze, în linie cu prognoza Guvernului de la Paris, dar pentru anul viitor se aşteaptă la un avans de 1,25%, faţă de 1,5% previzionat anterior.
Investiţiile în afaceri vor fi afectate de incertitudinile provocate de referendumul din Marea Britanie, care a sporit volatilitatea de pe pieţele financiare, se arată în raportul FMI.
Eforturile de consolidare fiscale ale Guvernului s-ar putea împotmoli în următorii ani, dacă avansul cheltuielilor nu va fi menţinut mai redus decât rata inflaţiei, ceea ce Franţa nu a reuşit să facă în ultimii ani, avertizează instituţia financiară internaţională.
Deficitul public al Franţei va scădea la 3% din PIB în 2017, de la un deficit estimat la 3,3% din PIB anul acesta, previzionează FMI. Deşi deficitul va fi în linie cu limita autorizată de 3% din Produsul Intern Brut stabilită de UE, va fi peste nivelul de 2,7% din PIB în 2017, la care s-au angajat autorităţile franceze.
Franţa a obţinut deja două amânări de doi ani, în 2013 şi 2015, pentru a-şi aduce deficitul sub pragul de 3% din PIB. Comisia Europeană a exclus încă de la începutul lunii septembrie acordarea unei noi amânări pentru Franţa.
Pactul de stabilitate impune statele membre anumite plafoane privind datoria şi deficitul public, a căror încălcare riscă să atragă sancţiuni.
Franţa vor avea anul viitor alegeri prezidenţiale. Creşterea economică pe 2017 care se anunţă moderată.
AGERPRES