Franța a fost a patra țară care s-a alăturat așa-numitului „Club Nuclear”. La apogeul Războiului Rece, și-a menținut propria triadă nucleară de rachete terestre, bombardiere nucleare și submarine cu rachete balistice. Arsenalul armelor nucleare din Franța a început să fie dezvoltat pe 13 februarie 1960, odată cu primul test al armelor nucleare.

Denumit „Gerboise Bleue”, testul, efectuat în deșertul Sahara, a confirmat că Franța posedă cunoștințele necesare pentru a-și construi propriile arme. De asemenea, a confirmat că Franța avea cunoștințele nucleare pentru a se rupe de SUA și NATO și a-și face propriul curs față de Uniunea Sovietică.

Programul naval de propulsie nucleară a demarat în 1955, în cadrul proiectului Coelacanth. Q.244 urma să fie primul dintre cele cinci submarine cu rachete balistice nucleare. Efortul de dezvoltare a Q.244 a fost un eșec, din cauza incapacității inginerilor nucleari de a miniaturiza reactorul.

Un proiect ulterior de dezvoltare a unui reactor terestru, PAT 1, a fost un succes și a dus la dezvoltarea Q.252, care a devenit submarinul Le Redoutable.

În același timp, industria de apărare a Franței lucra la o rachetă balistică lansată de submarin. Rezultatul a fost M1 MSBS, racheta balistică strategică mare-sol. M1 era o rachetă în două etape, cu un focos de 500 de kilotone și o rază de acțiune de 2.400 km. Suficientă pentru ca un submarin francez cu rachete balistice din Golful Biscaya, din Atlantic, să lovească Moscova.

Primele două submarine, Le Redoutable și Le Terrible, purtau racheta M-1, în timp ce al treilea, Le Foudroyant, transporta racheta M-2 îmbunătățită cu o rază de 2.960. Următoarele două submarine franceze, L’Indomptable și Le Tonnant aveau un amestec de rachete M-2 și noua M-20, care avea aceeași autonomie, dar un focos termonuclear de o megatonă.

Ultimul submarin, L’Inflexible, transporta rachete cu un design complet nou. Rachetele sale M4 aveau o rază de acțiune de 3.200 km, permițându-le să lovească până la Kazan.

La apogeul arsenalului nuclear al Franței, 87% din acesta se afla în submarine.

Începând cu jumătatea anilor 80, toate submarinele, cu excepția Le Terrible, au fost echipate cu rachete M-4A și apoi M-4B îmbunătățite.

Ultimul submarin, Terrible, a fost și primul echipat cu racheta actuală, M51. M51 are șase focoase de 150 kilotone, dar face un pas mai departe în înfrângerea apărării antirachete balistice, deoarece fiecare focos este capabil de manevre independente.

Franța poate fi considerată clar o putere nucleară. Arsenalul nuclear al Parisului nu este conceput pentru a câștiga un război nuclear, ci doar pentru a nu pierde unul. Cele patru submarine cu rachete nucleare din Franța pot asigura asta, conchide publicația americană.