Deficitul public al Franţei a scăzut anul trecut la 3,5% din PIB, de la 4% în 2014. Este cel mai redus nivel de la începutul crizei financiare globale, în 2008, şi peste nivelul de 3,8% pe care Parisul s-a angajat în faţa instituţiilor UE să-l îndeplinească.
Nivelul datoriei a urcat la nivelul record de 95,7% din PIB, de la 95,3% din PIB în 2014. Dar cheltuielile publice, care erau printre cele mai ridicate din rândul statelor dezvoltate, au scăzut uşor anul trecut, la 56,8% din PIB, de la 57,3% din PIB în 2014.
Uniunea Europeană cere guvernelor să-şi reducă deficitele bugetare sub 3% din PIB şi nivelul datoriei sub 60% din PIB, în caz contrar aceste state se vor confrunta cu amenzi. De când a intrat în vigoare Pactul de stabilitate şi creştere, la 1 iulie 1998, 25 dintre cele 28 de ţări membre ale UE au depăşit limita de deficit de 3%, singurele state care au respectat acest plafon fiind Suedia, Estonia şi Luxemburg.
Anul acesta clubul statelor care vor rata ţinta de deficit va fi cel mai redus din ultimii nouă ani. Grecia se confruntă cu povara datoriilor în timp ce Franţa cu o creştere anemică. Cele două marchează al 21-lea şi, respectiv, al nouălea an consecutiv de deficit excesiv. Ambele au primit avertismente de la Comisia Europeană pentru a realiza reformele necesare reducerii deficitului.
Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, se aşteaptă ca până în 2017 deficitul să revină sub 3% din PIB, dar economiştii se aşteaptă la un deficit de 3,2% în 2017 şi de 3% în 2018.AGERPRES
