Cum va arata harta lingvistica a UE o data procesul absorbtiei statelor central si est europene incheiat, este intrebarea ce framanta de ceva timp oficialitatile de la Bruxelles. Raspunsul, aflat in urma unui sondaj de opinie realizat printre cetatenii tarilor candidate, este de natura sa raneasca orgoliul Frantei, deja sifonat de statutul oarecum aparte al Marii Britanii in cadrul Uniunii Europene.
Majoritatea celor intervievati in cele 13 state ce-si asteapta randul, respectiv 86%, considera cunoasterea limbii engleze ca fiind indispensabila viitorilor cetateni ai Uniunii. Germana se bucura de sufragiile a 58% dintre acestia. Numai 17% vad un avantaj in cunoasterea limbii franceze. Pentru a munci in spatiul european este prea putin importanta.
Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Slovenia, Lituania, Letonia, Slovacia, Cipru si Malta se vor alipi UE in urmatorii doi-trei ani. Inseamna inca 60 de milioane de locuitori, adaugate celor 375 de milioane deja existente. Bulgaria si Romania vor urma ceva mai tarziu acelasi drum, incetinite fiind de performantele economice slabe. Turcia, ultima dintre cele 13 candidate, ar putea sa rateze tinta. Indiferent insa de locul ocupat in top, un lucru este clar. Engleza si germana sunt limbile fara de care nu te poti descurca in UE.
Opinia viitorilor cetateni clatina serios pozitia Frantei, aflata intr-o perpetua disputa cu Marea Britanie. Aceasta din urma este acuzata ba ca ocupa cele mai bine platite posturi din Parlamentul European, ba ca face presiuni in vederea liberalizarii unor piete sensibile, ba ca, iata, submineaza suprematia limbii franceze in cadrul Uniunii.
Preferintele lingvistice ale popoarelor central si est-europene nu sunt deloc spectaculoase, nu aduc nimic nou, nu sunt nici pe departe o surpriza. Engleza este cea mai vorbita limba straina. O cunosc peste 16% din cetateni.
Nu trebuie uitat ca Cipru si Malta sunt foste colonii britanice. Limba rusa este vorbita de 14%, germana de 10%, iar franceza de 4% din cei intervievati.
Romanii sunt exceptia de la regula
Nimic nu este intamplator. Aceste preferinte lingvistice reflecta realitatea istorica. Franta a jucat un rol prea putin semnificativ in tarile candidate. Cu exceptia Romaniei, in care prima limba straina vorbita este franceza. Cu toate acestea, chiar si romanii sunt de parere ca limba engleza este mai utila.
O data procesul aderarii incheiat, limba fiecarui nou membru este recunoscuta oficial. In cativa ani, celor 11 limbi vorbite astazi in Uniune li se vor mai adauga zece.
Cum se vor intelege toti acesti oameni intre ei, in ce limba vor fi redactate documentele oficiale ale UE? In limba engleza, bineinteles. Deja doua treimi din inscrisurile Uniunii sunt redactate in limba lui Shakespeare.
