După ce a urmărit timp de aproape opt ani războiul Kremlinului în Ucraina, cineva ar putea crede că comunitatea internațională își va da exact seama ce fel de război se poartă în regiunea Donbas și cine este responsabilul, scrie Doug Klein într-un articol de opinie realizat pentru The Hill.
Franța și Germania par să uite cine se află în spatele războiului Rusiei din Ucraina
Recentele și totodată ciudatele mirări ale Franței și Germaniei, provocate de atacul cu drone din Ucraina survenit săptămâna trecută, scoteau în mod greșit Moscova din cărțile unui conflict pe care ea este cea care îl menține și îl ațâță, conform thehill.com
De-acum de ani buni, Kremlinul a lansat un anume tip de război împotriva Statelor Unite și a partenerilor lor – de la amestecul în alegeri și asasinrea unor disidenți care locuiau în Occident la alimentarea mișcărilor de secesiune și a recentei crize energetice din Europa. Războiul Rusiei din Ucraina este vârful de lance al acestei campanii, iar eforturile Washingtonului de a contracara Moscova vor fi serios prejudiciate dacă partenerii săi nu sunt și ei la unison.
Pe data de 26 octombrie, luptători sprijiniți de ruși au apelat la artilerie ca să tragă asupra unor poziții ale armatei ucrainene din apropierea localității Hranitne – una dintre numeroasele încălcări ale acordului de armistițiu Minsk II – provocând moartea unui soldat și rănind un altul. În conformitate cu protocolul convenit în cadrul procesului de pace, forțele ucrainene au apelat la canale diplomatice, reclamând încetarea focului.
În momentul când armamentul a continuat să bareze forțele Kievului, Ucraina a apelat la Bayraktar -o dronă de proveniență turcească recent achiziționată – aparatul a funcționat, iar bombardamentul s-a încheiat fără alte victime. Mai mult, forțele ucrainene au postat imediat pe Facebook imagini din timpul atacului, explicând operațiunea.
Franța a condamnat acest atac cu dronă, arătându-se „îngrijorată” de operațiunea Bayraktar și de uzul tot mai frecvent al armamentului greu – două demersuri care violează astfel armistițiul. Germania a criticat faptul că „toate părțile implicate apelează la drone – un demers care, potrivit Acordului de la Minsk, este rezervat numai OSCE-ului”. Germania a invocat totodată și Memorandumul de la Minsk din 2014, prin care toate părțile implicate se angajaseră să nu apeleze la „drone străine”.
Ambasadorul ucrainean în Germania, Andrij Melnik, s-a declarat indignat și a cerut Germaniei ca, în loc să se arate „îngrijorată”, să-și sporească eforturile în calitate de mediator și să „pună Moscova la punct”.
O serie de militari ucraineni au fost răniți sau uciși, au respectat protocolul apelând la mijloacele permise pentru a cere încetarea atacului și, în cele din urmă, au ripostat cu propriile arme din momentul când forțele sprijinite de ruși au refuzat să-și înceteze atacurile. Este extrem de ciudat că Franța și Germania au reacționat în acest fel, mai ales dată fiind marea inegalitate și precaritate de care forțele ucrainene dau dovadă atunci când sunt provocate de cei aflați de cealaltă parte a tranșeelor.
În general, atacurile din partea taberei ruse sunt de două ori mai numeroase decât cele ale părții ucrainene. În septembrie, militanții sprijiniți de ruși au lansat 207 atacuri în timp ce forțele Kievului au ripostat doar de 107 ori. Potrivit declarațiilor lui Nolan Peterson, care s-a aflat recent de-alungul frontului, militarii ucraineni ezită să riposteze în fața acestor provocări din două motive: focurile le-ar pune în pericol pozițiile și ar oferi Moscovei ocazia de a-i descrie în mod fals drept agresori în acest conflict pe care Rusia l-a provocat în 2014. Potrivit relatărilor lui Peterson, militarii ucraineni deseori se tem să se strângă în grupuri la mică distanță unele de altele ca să nu-i tenteze pe ruși să lanseze atacuri cu drone.
Nefericita realitate de la fața locului este aceea că niciun armistițiu nu a fost respectat
Nefericita realitate de la fața locului este aceea că niciun armistițiu nu a fost respectat, iar procesul internațional de pace menit să dezamorseze conflictul a continuat să eșueze. Asta nu se întâmplă din cauză că ucrainenii ar fi setoși de război, ci din cauză că Kremlinul a menținut conflictul pe plan internațional, apelând la oamenii săi care să direcționeze forțele din Donbas, să le aprovizioneze și să le finanțeze și apelând la fronturile lor ca la o ‚ultimă școală’ pentru oamenii săi – mai ales pentru lunetiști – ca să se perfecționeze în tehnica de atac.
Moscova face toate astea din cauză că acest conflict continuă zilnic, ea crezând că Ucraina va fi astfel împiedicată să adere la NATO și să se integreze mai mult în restul Europei. Asta îi oferă lui Vladimir Putin ocazia de a continua să susțină teza cunoscută cândva drept ‚Străinătatea din Vecinătate’ și care este sfera de influență a Rusiei, precum și faptul că ucrainenii nu au dreptul de a-și hotărî propriul drum decât dacă el se îndreaptă înapoi, spre Moscva. Într-o recentă polemică, Putin a amenințat că va continua să le fărâmițeze țara.
În pofida unor informații bine documentate cu privire la situația de pe frontul ucrainean, dovezi care demonstrează cât de unilaterală este agresiunea Moscovei împotriva Kievului, Franța și Germania au reacționat la incidentul cu drona Bayraktar afirmând că ambele părți sunt de vină. Puține sunt motivele care ar justifica asemenea declarații atunci când recunoști aceeași realitate din teren, consemnată de cei cu experiență la fața locului.
Din fericire, ambasada SUA din Kiev a pus întrucâtva lucrurile la punct, afirmând într-o declarație urmăroarele: „S-o spunem clar – tabăra condusă de ruși a apelat în mod repetat la artilerie și la drone împotriva forțelor ucrainene… Retorica oficialilor ruși, care sugerează că Ucraina ar fi cea care agravează situația, nu doar induce în eroare, ci servește și escaladării tensiunilor”.
Realitatea este acceea că, în pofida impresionantelor progrese ale Ucrainei din ultimii ani – în special în privința modernizării continue a unei armate delabrate datând de pe vremea Uniunii Sovietice – forțele ruse încă mai pot să le depășească dacă Putin va dori acest lucru. Niște demonstrații de sprijin solid din partea partenerilor internaționali sunt esențiale. Așa cum au făcut Statele Unite, care s-au declarat alături de Ucraina în această primăvară, când Kremlinul și-a comasat din nou forțele la frontierele sale.
Dacă Franța și Germania fac asemenea pași greșiți din cauză că s-ar putea ca Parisul încă să mai spere să ajungă la o înțelegere cu Moscova sau din cauză că Berlinul realizează pericolul reprezentat de gazoductul Nord Stream 2, asta rămâme de văzut. Ucrainenii știu că din momentul când artileria rusă le omoară soldații, politica marilor puteri nu se grăbește să pună capăt atacurilor.