Franța și Turcia își intensifică rolul de mediere în criza dintre Rusia și Ucraina
În mijlocul spiralei tensiunilor dintre Rusia și Ucraina, atât Franța, cât și Turcia și-au exprimat intențiile – din diferite motive – de a media. La cele de mai sus se adaugă vizita pe care cancelarul german Olaf Scholz o va face la Kiev și Moscova, la jumătatea lunii februarie. Între timp, Beijingul a oferit un mare sprijin Moscovei, a scris Cristina Cifuentes pentru latercera.com
Pe de o parte, președintele francez Emmanuel Macron va călători, săptămâna viitoare, la Moscova și la Kiev, ca parte a încercării sale de a-l descuraja pe președintele rus Vladimir Putin de la lansarea unei invazii în Ucraina și pentru a găsi o soluție diplomatică la criza actuală.
Vizita, programată în zilele de luni și marți, vine după ce Statele Unite au acuzat joi Kremlinul că ar complota pentru a fabrica un atac al forțelor ucrainene, pe care Rusia l-ar putea folosi ca pretext pentru o acțiune militară. Washingtonul nu a oferit informații detaliate care să susțină aceste acuzații.
Deși Franța are o greutate semnificativă în NATO și mobilizează soldați în România, în cadrul pregătirilor Alianței Atlantice pentru o posibilă acțiune rusă, Macron a fost și el foarte activ în căutarea unui dialog cu Putin și a vorbit cu acesta de mai multe ori în ultimele săptămâni. Cei doi lideri se vor întâlni singuri luni, a explicat biroul președintelui francez.
Liderul în vârstă de 44 de ani, care se confruntă cu alegeri în aprilie, s-a lansat în repetate rânduri în căutarea unor soluții la unele dintre cele mai presante probleme diplomatice ale lumii, de la programul nuclear al Iranului, până la războiul civil din Libia. Astfel, dorința sa de a reduce tensiunile dintre Moscova și Kiev este în concordanță cu cele două caracteristici principale ale politicii sale externe, de când a venit la putere în 2017.
După cum amintește portalul France 24, Macron a susținut întotdeauna că Europa și Uniunea Europeană ar trebui să își asume mai mult propria apărare și securitate și a încercat să stimuleze Franța pe scena internațională cu ceea ce el descrie drept „diplomația cutezanței”.
El a expus această filozofie în fața ambasadorilor francezi în 2019, spunându-le că Europa este în pericol să dispară dacă nu se apără și argumentând că singura opțiune este de „a participa la joc și de a ne folosi ponderea”. „Cred că este o strategie a cutezanței și a asumării de riscuri”, a adăugat el.
„Franța are o tradiție îndelungată de mediere, dar Emmanuel Macron în special și-a dorit să fie un fel de forță de echilibrare”, a declarat pentru France 24 Bruno Tertrais, de la Fundația pentru Cercetare Strategică de la Paris. „Cu toate acestea, este surprinzător cât de rar eforturile sale au condus la succes”.
Într-o convorbire telefonică, miercuri, cu președintele american Joe Biden, președintele francez l-a informat despre eforturile sale diplomatice. În discuțiile cu liderii ruși și ucraineni, de joi, biroul lui Macron a spus că s-au analizat modalități de „identificare a elementelor care ar putea duce la o detensionare” și „condițiile pentru un echilibru strategic în Europa, care ar trebui să permită reducerea riscurilor în teren și să garanteze securitatea pe continent.”
Analiştii nu sunt siguri ce poate realiza liderul francez în timpul vizitelor sale la Moscova şi la Kiev pentru a dezamorsa criza cauzată de concentrarea a aproximativ 100.000 de soldaţi ruşi la graniţa cu Ucraina.
Tatiana Kastoueva-Jean, de la Institutul Francez pentru Relații Internaționale (IFRI), a declarat că Putin îl vede pe Macron drept liderul de facto al Europei, după ce cancelarul german Angela Merkel și-a încheiat mandatul în decembrie, după 16 ani la putere. „În Germania, noul guvern de coaliție încă se pune la curent cu evenimentele”, a spus el pentru France 24. „Așadar, Macron este vocea Europei în discuțiile cu Putin”, a adăugat el. De asemenea, Franța deține în prezent președinția rotativă a blocului de 27 de membri.
Rolul Turciei
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, considerat un fel de joker în diplomația NATO, a călătorit la Kiev pentru a se oferi, din nou, pentru rolul de mediator. Cu toate acestea, până acum discuțiile nu au dat roade și el și-a exprimat regretul pentru lipsa de progres în ceea ce privește situația din Ucraina, în special având în vedere ceea ce el percepe ca fiind o lipsă de aport din partea țărilor occidentale.
„Din păcate, Occidentul nu a contribuit până acum la rezolvarea acestei probleme. Pot spune că nu face decât să înrăutățească lucrurile”, a declarat președintele la postul CNN din Turcia, la întoarcerea sa din Ucraina, unde a purtat discuții cu președintele Volodimir Zelenski, joi.
În acest sens, Erdogan și-a exprimat dorința ca „regiunea să nu abandoneze pacea și liniștea”, dacă se poate prin contribuția sa ca intermediar între părți. „Sperăm că ni se va acorda un rol de mediator, pentru a ne juca rolul care ne revine”, a spus el.
Întrucât apartenența Turciei la NATO este adesea pusă sub semnul întrebării, în parte din cauza deciziei sale de a achiziționa sistemul de apărare antiaeriană S-400 de fabricație rusă, Erdogan se confruntă cu o perspectivă dificilă, deoarece trebuie să demonstreze un sprijin diplomatic puternic continuu pentru Ucraina, fără a periclita relațiilor sale complexe pe termen lung cu Moscova.
Într-un semn al importanței vizitei, Jake Sullivan, consilierul pentru securitatea națională a SUA, și Ibrahim Kalin, consilier principal al președintelui turc, au vorbit marți despre angajamentul lor de a „descuraja o nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei”, potrivit unui comunicat al Casei Albe.
Propunerea de mediere a lui Erdogan nu a fost încă preluată de Rusia, dar, în orice caz, Putin este de așteptat să viziteze Turcia, săptămâna viitoare. Statele Unite încearcă să reducă la minimum numărul de interlocutori cu Putin, iar liderul rus pare să creadă că modalitatea cea mai bună de a rezolva conflictul din Ucraina este prin discuții bilaterale directe cu Casa Albă, mai degrabă decât prin terțe părți.
Ziarul britanic The Guardian a amintit că Putin a criticat Turcia, anul trecut, când aceasta a vândut dronele Bayraktar TB2 armatei ucrainene. Armele extrem de eficiente ar putea fi folosite împotriva soldaților ruși care susțin estul Ucrainei. Vânzarea a determinat o plângere oficială din partea ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, că Turcia alimentează tendințe militariste. Se crede că dronele au înclinat balanța spre Azerbaidjan, în războiul pentru disputata enclavă Nagorno-Karabakh cu Armenia, la sfârșitul anului 2020.
Practic, Ucraina și-a folosit rar dronele și numărul exact vândut țării este neclar. Într-un interviu recent acordat ziarului Al-Monitor, locotenent-colonelul Yuri Ignati, un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, a lăudat dronele, spunând că țara sa are nevoie de ele. La aceasta se adaugă și faptul că unul dintre ginerii lui Erdogan are acțiuni la compania din sectorul privat care produce dronele.
La toate cele de mai sus, ziarul turc Daily Sabah adaugă un alt element privind rolul Ankarei. Kremlinul a semnalat că se opune deschis ca Ucraina să devină membră a NATO. „Imaginați-vă că Ucraina devine membră a NATO și lansează acele operațiuni militare, atunci ar trebui să luptăm cu NATO? S-a gândit cineva la asta?”, a întrebat președintele rus.
Articolul 5 al Alianței Atlantice angajează toate statele membre NATO. Articolul este obligatoriu și în cazul unei mișcări la sol sau al unei crize care se extinde din Ucraina, care nu este membră a NATO, către membrii NATO vecini, cum ar fi Polonia și România. Într-un astfel de scenariu, Turcia, în calitate de membru NATO, ar trebui să respecte deciziile comune de securitate.
În prezent, nimeni nu se așteaptă la o ofensivă terestră la scară largă care ar putea duce la o invazie. Aceasta înseamnă că tensiunea ar putea avea ca rezultat un conflict de gherilă, de-a lungul graniței în zona de conflict din Donbas, sau că Rusia ar prelua o mică bucată de teritoriu de la graniță, așa cum a semnalat președintele american Joe Biden. „Dacă se întâmplă acest lucru, este foarte posibil ca Turcia să nu participe la o alianță condusă de SUA, care va trebui să apere Ucraina”, a precizat ziarul.
O altă problemă care îngrijorează Turcia sunt strâmtorile. Dacă izbucnește un conflict în Marea Neagră, SUA și Marea Britanie pot face presiuni asupra Turciei să ia atitudine împotriva Rusiei. Într-o astfel de situație, Turcia ar aplica Convenția de la Montreux, așa cum a făcut-o până acum. „Medierea este o sarcină dificilă de supravegheat pentru Turcia, deoarece pe de o parte e Occidentul (aliatul său natural în multe domenii de cooperare), în timp ce pe de altă parte e Rusia (un partener cu care a cooperat în mai multe proiecte globale și regionale în ultimii ani). Din acest motiv, Erdogan a cerut încă o dată încetarea tensiunii, la recenta conferință de presă susținută cu Zelenski, în capitala Ucrainei”, a reținut ziarul.
La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz va vizita Kievul și Moscova, pe 14 și, respectiv, 15 februarie, pentru a purta discuții privind criza dintre Ucraina și Rusia, a anunțat guvernul german.
„Pe lângă relațiile bilaterale, vor fi abordate și chestiuni internaționale, inclusiv problemele de securitate”, le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al lui Scholz, Wolfgang Buechner. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat reporterilor că cei doi lideri vor purta discuții bilaterale „substanțiale”.
Cooperare ruso-chineză
China și Rusia au proclamat un parteneriat strategic strâns pentru a contracara ceea ce consideră că este influența globală nefastă a Statelor Unite, când președintele chinez Xi Jinping l-a primit pe Putin, în ziua deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing.
China și Rusia au publicat o declarație comună în care se opun „oricărei extinderi viitoare a NATO” și resping „influența negativă a Statelor Unite asupra păcii și stabilității în regiunea Asia-Pacific”. Beijingul și Moscova au cerut, de asemenea, Alianței Atlantice să „renunțe la opiniile sale ideologice care datează din timpul Războiului Rece”.
În declarația comună, cele două țări au spus că noua lor relație este mai profundă decât orice alianță politică sau militară din epoca Războiului Rece. „Prietenia dintre cele două state nu are limite, nu există zone „interzise” de cooperare”, au declarat liderii, anunțând planuri de colaborare într-o serie de domenii precum spațiul, schimbările climatice, inteligența artificială și controlul internetului.
Acordul constituie cea mai detaliată și fermă declarație a determinării Rusiei și Chinei de a colabora – și împotriva Statelor Unite – pentru a construi o nouă ordine internațională, bazată pe propriile interpretări ale drepturilor omului și democrației.
Impregnat cu un discurs ideologic, nu este clar dacă acordul se va traduce imediat într-o cooperare concretă și practică sporită – deși Putin a anunțat cu surle și trâmbițe un nou acord de gaz cu China – sau dacă are mai degrabă tenta unei declarații de intenții generale.
Jonathan Eyal, de la think tank-ul RUSI din Londra, a spus că declarația marchează o „infirmare frontală” a viziunii americane și occidentale asupra lumii și o afirmare a construirii unei posibile alianțe militare între Rusia și China. „Este cea mai explicită articulare a strategiei „de a garanta securitatea lumii pentru dictatură””, a declarat el pentru Reuters. „Este un punct istoric, pentru că amândoi se simt încolțiți și simt că a venit timpul să-și expună viziunea asupra lumii și să o promoveze agresiv”, a adăugat el.
