Negocierile privind acest acord-cadru au fost finalizate încă din 2018, dar sondajele arată că populația elvețiană este reticentă în ceea ce privește colaborarea cu Uniunea Europeană. În acest context, au fost solicitate clarificări la Bruxelles în privința mai multor puncte, printre care se numără și protecția salariilor elvețienilor.
Şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian şi-a exprimat luni speranţa că Elveţia va putea valida acordul-cadru cu Uniunea Europeană, cu ocazia unei întrevederi la Berna cu omologul său elveţian Ignazio Cassis, transmite AFP, citată de Agerpres.
„Ignazio m-a informat despre observaţiile Elveţiei, despre dorinţa sa de a găsi o modalitate de a conveni asupra câtorva puncte sensibile, dar negocierea este iniţiată de Comisie şi Comisiei îi revine continuarea acesteia, deşi sunt foarte fericit că sunt informat despre cele mai importante puncte de către partea elveţiană”, a declarat Le Drian în timpul unui briefing de presă comun.
Cei doi miniştri nu au oferit detalii concrete cu privire la conţinutul discuţiei despre acest subiect sensibil în Elveţia, unde sondajele arată o reticenţă a populaţiei de a merge mai departe în colaborare cu UE în timp ce sprijinul din partea partidelor politice este în scădere.
„În privinţa opiniei publice elveţiene, naţiunea elveţiană este independentă, autonomă, îşi exprimă sentimentele, are mijloacele unei mari ţări democratice şi sper că va putea valida acordul-cadru; dar este responsabilitatea poporului elveţian”, a subliniat ministrul francez.
Omologul elveţian Ignazio Cassis nu a oferit detalii suplimentare
Pe 11 noiembrie, într-o postare criptică, guvernul federal a indicat că şi-a stabilit poziţia cu privire la proiectul de acord de armonizare legislativă aflat în discuţie cu UE, adăugând însă că „poziţia nu va fi făcută publică pentru a nu împiedica spaţiul de manevră al Elveţiei în discuţii”.
Negocierile cu privire la acest acord au fost încheiate în 2018. Cu toate acestea, Consiliul Federal nu l-a semnat şi a solicitat la Bruxelles-ului clarificări cu privire la trei puncte: protecţia salariilor elveţiene, dispoziţiile referitoare la reglementarea ajutorului de stat şi directiva privind libera circulaţie a cetăţenilor care, în extremis, ar putea extinde accesul europenilor la prestaţiile sociale elveţiene.
Acordul-cadru instituţional dorit de Bruxelles este un fel de super-acord ce acoperă anumite acorduri bilaterale deja existente şi vizează garantarea unei mai bune armonizări a legislaţiei elveţiene cu cea europeană.
Sursă foto: Inquam Photos / Alberto Groşescu