Cam acestia ar fi, pe scurt, indicatorii unei mici fabrici de confectii din cartierul bucurestean Pantelimon, afacere pornita in 1997 de catre o companie franceza de langa Lyon.
Intocmai ca si alte companii occidentale, si Gil.b. a intrat pe piata romaneasca, unde a infiintat firma Romania Textiles, atrasa, in primul rand, de forta de munca ieftina din Europa de Est. Calculul a fost cat se poate de simplu: compania avea piata asigurata in Occident, iar cheltuielile se reduceau considerabil prin trecerea capacitatilor de productie in aceasta zona a Europei. Chiar daca initial a trebuit facuta o investitie destul de consistenta, de peste 2 milione de dolari, socoteala de acasa s-a potrivit si cu cea din piata romaneasca. Cifra de afaceri si profitul au crescut constant, in fiecare an.
Initial se facuse o investitie asemanatoare si pe piata rusa, insa lucrurile nu au stat tocmai bine acolo. Asa se face ca acum 90% din afacere s-a mutat in Romania. „Segmentul nostru de piata este clar. Producem confectii pentru femei in varsta de 50 de ani. Producem si pentru segmentul de piata reprezentat de persoane mai tinere, insa foarte putin. Toata aceasta marfa ajunge in hypermarketurile din Occident”, ne spune Arnaud Pichard, administratorul fabricii de confectii.
De altfel, comenzile venite din Occident au fost din ce in ce mai mari, o parte din acestea trebuind sa fie date unor alte companii asemanatoare din Romania. „Acum nu prea suntem interesati de piata romaneasca, insa, cu siguranta, peste cativa ani va trebui sa ne schimbam strategia. Acum toata productia noastra este in lohn, insa in mod cert, peste un an, doi, situatia economica din Romania se va schimba, ceea ce va determina o reducere a productiei in lohn cu 20%, procentaj care se va regasi, bineinteles, in piata romaneasca. Acelasi lucru s-a intamplat si in Cehia, Polonia sau Ungaria, unde nivelul de trai a crescut, iar firmele care au intrat acolo acum zece ani nu mai regasesc acum aceeasi forta de munca ieftina. Evident, va trebui sa mai deschidem inca o fabrica asemanatoare cu aceasta si sa luam in considerare din ce in ce mai mult potentialul pietei de aici”, a continuat Arnaud Pichard.