Povestea Dedeman a continuat și anul acesta în același ritm: investiții masive, deschideri de magazine, proiecte pe segmentul de responsabilitate socială. Ţinta pentru 2016: o cotă de piaţă de 40% şi o reţea de 50 de magazine.
Judeţele în care afacerea Dedeman nu este, încă, prezentă pot fi numărate pe degetele de la o mână, iar dacă ne uităm la planurile celor doi antreprenori, această situaţie va dispărea în cel mult 1-2 ani. Astăzi, cei doi frați spun că Moldova este „nucleul teritorial“ al afacerii Dedeman, locul de unde au pornit. În această regiune, Dedeman are cea mai mare densitate de centre comerciale, 12 la număr. Extinderea spre celelalte regiuni ale țării a început printr-un magazin deschis la Târgoviște, urmat de un altul în Constanța. Expasiunea a continuat în fiecare an, iar în 2015, compania a început cu inaugurarea magazinului din București – Pallady, modernizarea celui de la Târgoviște și relocarea vechii unități din Suceava, pentru ca ultima deschidere din 2015 să fie în Timișoara. Mai mult, compania va continua să se extindă prin adăugarea a patru – cinci magazine în fiecare an. „Până în 2016, vrem să ajungem la o rețea formată din 50 de magazine“, spun cei doi antreprenori. Cu o mențiune: suprafața totală a centrelor comerciale din rețeaua Dedeman este de aproximativ 420.000 de metri pătrați, iar investiția medie într-un magazin este de 10 milioane de euro.
Criza, o mare oportunitate
În urmă cu doi ani, preşedintele Dedeman, Dragoş Pavăl, declara într-un interviu acordat Capital, că se bucură că nu a ţinut cont de recomandările unor companii străine de consultanţă. „Când a venit criza, dacă era să urmăm sfatul lor (al companiilor străine de consultanţă, n.r.), am fi oprit toate investiţiile, că vine prăpădul, iar pentru asta ne cereau şi bani. «Opriţi-vă cât mai aveţi timp! Nu contează cât aţi făcut. Lăsaţi totul aşa!» Asta ne spuneau mari companii de consultanţă. Contrar sfaturilor catastrofice care anunţau prăpădul, criza ne-a ajutat enorm. Am ajuns să cumpărăm terenuri la care nici măcar nu visam“, ne spunea Dragoş Pavăl. Flerul preşedintelui Dedeman poate fi dovedit nu doar din prisma extinderii reţelei de magazine, ci şi prin rezultate financiare înregistrate. Cu afaceri de 3,4 miliarde de lei în 2014 și un profit net care a sărit de 400 de milioane de lei, compania fondată în urmă cu peste 22 de ani de Dragoș și Adrian Pavăl își păstrează, detașat, locul de lider în piață. Creșterea constantă, de la înființare până în prezent, a fost susținută și de evoluția produselor: în 2001, Dedeman oferea 12.000 de produse în gamele sale destinate amenajărilor interioare și exterioare, pentru ca din 2010 să comercializeze peste 45.000 de produse. „Criza a trezit în rândul consumatorilor un fel de patriotism ce dovedeşte inteligenţa clienţilor noştri, care văd colaborarea cu firme româneşti ca pe o soluţie de relansare a economiei. Din acest punct de vedere, suntem ca o locomotivă pentru producătorii români, 80% din produsele noastre fiind achiziţionate de la furnizori locali, care au crescut şi s-au dezvoltat odată cu noi“, declara Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman. Iar această creștere se reflectă fidel în cele peste 40 de magazine, cât și în numărul angajaților: 8.100, cu o medie de 190 pentru fiecare centru comercial. Un număr impresionant față de anul 1994, când avea 11 angajați.
Cei doi antreprenori, originari din Fălticeni, au terminat Facultatea de Matematică și Informatică din Iași la începutul anilor ’90. Dragoș, fratele cel mare, a lucrat timp de un an într-o întreprindere din Bacău, după care a hotărât să intre în tabăra antreprenorilor și a înființat Dedeman. Frații Pavăl se implică şi în susţinerea sportului românesc, Dragoş Pavăl anunţând anul trecut, cu ocazia încheierii parteneriatului cu Simona Halep, că pentru fiecare magazin deschis va construi şi câte un teren de tenis.
Concurenţă acerbă pe piaţa de bricolaj
În piața locală de bricolaj, compania fraților Pavăl se luptă cu românii de la Arabesque și cu turcii de la Search Chemicals (care au cumpărat Praktiker România, al patrulea mare jucător de pe acest segment), germanii de la Hornbach, britanicii de la Kingfisher (care au achiziționat rețeaua franceză Bricostore și i-au schimbat numele în BricoDepot), francezii de la Leroy Merlin (care au cumpărat rețeaua de magazine deținută în plan local de Baumax și se extind), precum și grecii de la Jumbo (care au intrat în piață prin preluarea magazinelor OBI).
Suntem ca o locomotivă pentru producătorii români, 80% din produsele noastre fiind achiziţionate de la furnizori locali, care au crescut şi s-au dezvoltat odată cu noi.
Dragoş Pavăl, preşedinte Dedeman
