Fraudă cu finanțări pentru studii în Olanda

În ultimii cinci ani, o organizație neguvernamentală (ONG) românească a orchestrat o schemă ingenioasă prin care a ajutat 260 de studenți să obțină un loc de muncă fictiv. Astfel, le-a permis să aplice pentru finanțare pentru studenți în Olanda.

Desigur, această înșelătorie nu a afectat doar Agenția Executivă pentru Educație (DUO) din Olanda, ci și familiile studenților implicați.

Potrivit publicației universitare UKrant din Groningen, această organizație neguvernamentală românească, cunoscută sub numele de Global Confederation of Romanian Students (GCRS), a pus în practică o schemă în care familiile studenților plăteau GCRS pentru a oferi un „salariu” aparent pentru munca jurnalistică independentă a studenților.

Această manevră le permitea studenților să aplice pentru finanțare pentru studii de la DUO.

Schemă eficientă, până când GCRS a întrerupt plata „salariilor”.

260 de studenți români au beneficiat de schemă

Acest eveniment a atras atenția deputatului Pieter Omtzigt, deja preocupat de finanțarea studiilor pentru studenții străini. În urma investigațiilor, se pare că aproximativ 260 de studenți români au beneficiat de această schemă în ultimii cinci ani, inclusiv 45 în această toamnă.

Ministrul Educației, Robbert Dijkgraaf, a răspuns că DUO nu are dreptul să efectueze investigații independente asupra activităților organizațiilor și că este responsabilitatea lor să evalueze doar dacă studenții au dreptul la finanțare pentru studii.

Totuși, ministrul a subliniat intenția de a limita și de a combate astfel de scheme frauduloase în viitor, anunțând că ministerul său va analiza posibilitățile de a restricționa utilizarea necorespunzătoare a finanțărilor educaționale.

Astfel, se caută soluții pentru a proteja integritatea și corectitudinea sistemului de acordare a burselor și finanțărilor pentru studenți în Olanda.

euro
SURSA FOTO: Dreamstime

Modalitatea prin care aceștia primeau bani

GCRS propunea studenților să se înregistreze ca freelanceri în țara în care studiază, să-și înființeze un PFA (persoană fizică autorizată) și apoi să presteze muncă de jurnalist, emițând facturi ONG-ului pentru aceste servicii.

Scopul acestei practici este de a acoperi un număr specific de ore fără a lucra part-time sau cu normă întreagă în altă parte, oferindu-le astfel studenților mai mult timp pentru studii.

Atunci când vorbesc despre „activități jurnalistice”, GCRS se referă la live-uri de 30 de minute difuzate pe platforme precum:

  • Facebook
  • YouTube

Aceste sesiuni presupun discuții despre viața studențească. În teorie, studenții ar trebui să redacteze și texte care abordează experiența lor de student în străinătate.

Totuși, există informații că aceste texte nu sunt niciodată publicate.

Studenții erau încurajați:

  • să fie activi
  • să aprecieze live-urile
  • să posteze
  • să comenteze
  • să interacționeze

Coordonatorul ONG-ului, Dragoș Doicu, le cerea chiar dovezi sub forma capturilor de ecran care. Ele trebuiau să ateste implicarea reală a studenților în activitățile respective, arată pressone.ro.