Cercetătorii avertizează că este puțin probabil ca și cele mai dure sancțiuni să-i determine pe oligarhi să-și asume riscul de a-l presa pe Vladimir Putin și a-l convinge se răzgândească în privința războiului din Ucraina, scrie The Week.

„Nu suntem în anii 1990”, afirmă Daniel Drezner, profesor de științe politice la Tufts. „Aceștia sunt oameni care își datorează poziția lui Putin”, adaugă el.

Cu toate acestea, unii experți susțin că eforturile Occidentului de golire a pușculiței lui Putin nu sunt inutile. Și asta pentru că invazia va fi mai dificil de susținut și va arăta cu ce costuri viitoare se vor confrunta rușii dacă vor continua să finanțeze sângeroasa agresiune a liderului de la Kremlin.

Neliniștile cresc în rândul elitei ruse, în special în rândul celor cu reședință și pașapoarte străine. Bancherul Mikhail Fridman și magnatul aluminiului, Oleg Deripaska, ambii ținte ale sancțiunilor occidentale, au cerut public încetarea războiului. Dar profesorul Stanislav Markus de la Universitatea din Carolina de Sud, specialist în oligarhi, avertizează că impunerea de noi sancțiuni asupra acestor globe-trotteri foarte vizibili nu va realiza mare lucru. În schimb, ar trebui să-i vizeze mai precis ”pe silovki”, un grup de oligarhi care include șefii serviciilor de securitate ale Rusiei, poliției și forțelor armate, care s-au folosit de rețelele lor pentru a acumula averi personale uriașe. Și „care astăzi sunt cei mai vocali la Kremlin”.

Cum au făcut averi de miliarde oligarhii Rusiei

Sun rușii ultrabogați care și-au croit drumul spre controlul celor mai profitabile industrii din Rusia prin escrocherii și matrapazlâcuri.

Termenul „oligarh” a fost inventat de Aristotel, dar a devenit popular în anii 1990, când o mână de antreprenori a profitat de privatizarea bruscă a economiei sovietice pentru a cumpăra resurse naturale și active anterior controlate de stat, folosind licitații trucate și alte combinații. Câțiva chiar au preluat controlul companiilor pe baza actelor de proprietate pe care le-au produs pe imprimantele de acasă. Din această primă generație au făcut parte Roman Abramovici, Mihail Hodorkovski, Boris Berezovski. Ei au fost și cei care l-au ajutat pe Boris Elțin să câștige alegerile din 1996. Vladimir Putin i-a succedat lui Elțin în 2000, și în urma promisiunilor de „eliminare a oligarhilor”, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Un studiu din 2017 realizat de Biroul Național de Cercetare Economică din SUA a constatat că elita Rusiei avea cel puțin 800 de miliarde de dolari ascunse în străinătate.

Cine sunt oligarhii creați de regimul Putin

Fostul ofițer KGB a preluat controlul asupra corporațiilor și averii Rusiei de la cei mai mari șapte oligarhi. El a declanșat urmărirea penală și întemnițarea magnatului petrolului, Hodorkovski, și i-a forțat pe Vladimir Gusinski și Berezovski, să plece în exil. Acesta din urmă avea să moară în circumstanțe suspecte 10 ani mai târziu. Putin a construit o nouă clasă de oligarhi, care putea fi mai bine controlată, acești ”silovki”, fiind formată din șefii serviciilor de securitate ale Rusiei, poliției și forțelor armate, unii foști colegi ai liderului rus din fosta KGB. Până în 2009, potrivit Stratfor, 78 la sută din liderii de afaceri și guvernamentali din Rusia aveau legături cu organele de securitate, inclusiv cu FSB.

O țintă principală a sancțiunilor SUA și UE în acest moment este Igor Secin, fostul secretar al lui Putin, care deține gigantul petrolier Rosneft, fiind considerat al doilea cel mai puternic om al Rusiei. Pe listă se mai află și magnații construcțiilor, Arkadi și Boris Rotenberg, precum și Evgheni Prigojin, despre care se presupune că a ajutat Rusia să confiște părți din Ucraina, să schimbe situația războiului sirian și l-ar fi ajutat pe Donald Trump să câștige alegerile.

Deși a zdrobit selectiv oligarhi neconvenabili din punct de vedere politic sau prea greu de controlat, Putin nu a încercat să „elimine sistematic oligarhii ca și clasă socială”, cum a promis în prima sa campanie electorală.