Punctajul pentru democratie al Romaniei a fost imbunatatit la 3.29, comparativ cu 3.39 in 2006 ca urmare a progreselor inregistrate la capitolele combaterea coruptiei, independenta justitiei si cadrul legal, precum si independenta media, conform raportului „Natiuni in tranzitie”, lansat joi de organizatia Freedom House Europa.
Nations in Transit 2007
Romania
De la “revolutia incalcita” din 1989, politica romaneasca poate fi impartita in doua faze. Prima este cea a democratizarii, care a urmat singurei “revolutii” din Europa Centrala si de Est care nu a adus la putere fortele anti-comuniste in primele alegeri organizate. Ion Iliescu, un fost lider comunist, impreuna cu gruparea populista Frontul Salvarii Nationale, a castigat printr-o campanie construita pe sloganuri impotriva sistemului pluripartidic si capitalist, cu o victorie coplesitoare, alegerile libere dar incorecte din mai 1990. A doua faza, cea a consolidarii democratiei, a inceput odata cu parasirea pasnica a puterii de catre Ion Iliescu in 1996, dupa pierderea alegerilor in favoarea unei coalitii formate din anti-comunisti si dezertori din propriul sau partid. Intoarcerea sa la putere in anul 2000 nu a mai afectat traiectoria constanta a Romaniei catre integrarea in Uniunea Europeana.
In 2006, Romania a urmarit si indeplinit in mod constant termenii de integrare in Uniunea Europeana. Multi romani au inteles integrarea Romaniei in Uniunea Europeana incepand cu 2007 ca pe un “sfarsit al istoriei”; in orice caz, opinia publica romaneasca s-a dovedit foarte favorabila integrarii in comparatie cu opinia publica din celelalte statele europene. Amanarea integrarii in UE la 1 ianuarie 2007 ar fi fost perceputa ca un dezastru, si ar fi atras dupa sine severe sanctiuni electorale.
Guvernare Nationala Democratica. Guvernul Romaniei a fost relativ stabil in 2006, in pofida conflictelor continue in cadrul coalitiei guvernamentale, care si-a atins principalul obiectiv, anume integrarea in Uniunea Europeana pe 1 ianuarie 2007. Retragerea Partidului Conservator din coalitia guvernamentala la sfarsitul anului 2006, a privat Guvernul de fragila majoritate pe care o avea in Parlament. Punctajul guvernarii democratice la nivel national ramane 3.50.
Proces electoral. In ciuda apelurilor presedintelui Traian Basescu pentru alegeri anticipate, acestea nu s-au organizat in anul 2006. Sondajele de opinie au continuat sa arate ca Alianta Dreptate si Adevar se bucura de o sustinere populara mai mare decat numarul de locuri alocate Aliantei in Parlament. Romania a imbunatatit Legea privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale pentru a introduce un mecanism de control mai eficient. De asemenea, s-a votat legislatia electorala privind primele alegeri europene, programate pentru 2007, pe baza listelor nationale. Din cauza lipsei de progrese substantiale, punctajul procesului electoral al Romaniei ramane 2,75.
Societate Civila. Societatea civila din Romania a continuat sa influenteze in mod eficient numeroase politici in 2006, din domenii variate de la integritate politica pana la chestiuni legate de mediul inconjurator. Perioada de post-aderare risca sa evidentieze insuficienta diversificare a surselor de venit ale organizatiilor neguvernamentale si in consecinta, vulnerabilitatea sectorului. Societatea civila inca se confrunta cu atacuri virulente din partea politicienilor si cu incercari ale acestora de a crea o pseudosocietate civila, controlata de actorii politici. Punctajul societatii civile din Romania ramane la 2.25.
Independenta mass-media. In 2006, an in care s-a putut observa o mass media foarte activa, dar deseori putin responsabila, niveul de concentrare a proprietatii asupra mass media a crescut. In timp ce asistam la concentrarea proprietatii in mass media traditionala, noile media (Internet) s-au dezvoltat intr-un ritm impresionant in 2006, amplificand in ansamblu pluralismul surselor de informare din Romania. Un purtator de cuvant al principalei agentii romane de servicii secrete a dezvaluit ca exista agenti acoperiti ca jurnalisti, lucru care genereaza o serioasa criza de incredere. Codul Penal a fost amendat, prin scoaterea calomniei din categoria infractiunilor penale, si procesele aflate in derulare s-au inchis in urma acestui progres legislativ. Curtea Constitutionala a revenit insa asupra acestei modificari, calomnia redevenind o fapta penala. Cum criticile la adresa guvernului si presedintelui din presa nu au fost niciodata mai libere, punctajul independentei mass mediei din Romania se imbunatateste de la 4.00 la 3.75.
Guvernare locala democratica. In 2006 a fost adoptat un amplu pachet legislativ care urmareste o descentralizare sporita si o legislatie mai coerenta in domeniul administratiei si a functiei publice. S-a complatat de asemenea mecanismul de distribuire si administrare a fondurilor regionale europene, care vor da o putere de decizie considerabila majoritatilor politice la nivel subnational. O noua legislatie care interzice migratia politica – o problema care s-a evidentiat din nou dupa alegerile locale din 2004, cu peste o treime dintre primari parasindu-si partidele initiale – a fost pusa in practica in 2006. Punctajul guvernarii democratice locale ramane la 3.00.
Independenta structurilor juridice. Parerile au fost impartite in 2006 fata de reformele din sistemul judiciar promovate de Ministrul Justitiei, Monica Macovei, care au fost laudate de autoritatile UE, dar criticate de partidele de opozitie si de o parte din societatea civila din Romania. Independenta judecatorilor romani fata de factorul politic a devenit vizibila, acestia dispunind eliberarea preventiva a unor acuzati de coruptie in cazuri de mare impact politic, si manifestandu-si opozitia fata de politicile guvernamentale de responsabilizare a judecatorilor (de exemplu prin penalizarea materiala in cazul anumitor sentinte invalidate ulterior). Ca urmare , punctajul primit pentru justitie a cunoscut o iimbunatatire, de la 4.00 la 3.75.
Coruptia. Coruptia ramane o problema in Romania, atat la nivel inalt, cat si la nivel mic si mediu, inclusiv in domeniul educatiei. Cu toate acestea, eforturile in lupta impotriva coruptiei par a fi mai eficiente decit au fost vreodata. Printre cei pusi sub acuzare de catre Departamentul National Anticoruptie se numara un vice prim-ministru din actualul Guvern, un fost prim-ministru, mai multi membri ai Parlamentului si oficiali ai Guvernului din toate partidele, precum si un intreg consiliu local. De asemenea DNA a obtinut condamnari finale a sute de acuzati. Datorita eficientei crescande a reformelor anticoruptie, punctajul obtinut de Romania la capitolul coruptie s-a imbunatatit, de la 4.25 la 4.00.
Perspective pentru 2007. Odata ce Romania va atinge principalul sau obiectiv politic (aderarea la Uniunea Europeana), potentialul pentru instabilitate politica va creste in 2007, datorita presiunilor pentru alegeri anticipate si conflictelor din interiorul fostei coalitii guvernamentale. Reformele substantiale necesare pentru indeplinirea standardelor UE si cerinta de a face fata integrarii vor crea probleme guvernului. Cu toate ca Guvernul Primului Ministru Calin Popescu Tariceanu nu detine o majoritate in Parlament, in 2007 sunt programate doar alegeri pentru Parlamentul European. Datorita capacitatii administrative scazute, e foarte probabil ca fondurile europene alocate pentru 2007 sa nu fie absorbite, astfel incat contributia Romaniei la bugetul UE in calitate de stat membru va depasi cert valoarea fondurilor atrase. Este posibil ca lipsa unei majoritati parlamentare sa incetineasca adoptarea legislatiei necesare pentru integrarea Romaniei in UE. Acest lucru ar putea conduce la rigoare la activarea clauzei de salvgardare din tratatul de aderare al Romaniei la UE, cu riscul ca sentinetele judecatoresti ale curtilor din Romania sa nu mai fie recunoscute pe teritoriul Uniunii Europene.
Slabirea reformelor si polarizarea politica au dus la aparitia unei crize de guvernare in Europa Centrala, dupa cum arata studiul Nations in Transit 2007, publicat astazi de Freedom House. Aceste evolutii sugereaza o posibila erodare a consensului democratic in statele membre UE din Centrul Europei.
Studiul Freedom House, Nations in Transit, masoara in fiecare an nivelul democratiei din 29 de tari si regiuni din Europa Centrala si Eurasia. Nations in Transit 2007 arata ca tendintele populiste si anti-liberale sunt in crestere, iar independenta justitiei este pusa sub o continua presiune. Politica partinica a partidelor limiteaza progresul luptei impotriva coruptiei, iar practicile de combatere a coruptiei in aceste tari sunt deficitare.
Roland Kovats, directorul Freedom House Europa, sustine ca “progresul economic din Europa Centrala este umbrit de tulburarile politice”. Foarte multe tari se confrunta cu problema concentrarii puterii partidelor politice in mainele unor elite. Partizanatul crescand distrage atentia si timpul de la munca reala de consolidare a reformelor si de construire a unor institutii solide“.
In pofida acestor evenimente, studiul Nations in Transit 2007 arata ca 10 dintre noile state membre ale Uniunii Europene din Europa Centrala sunt inca printre cele mai performante in ceea ce priveste progresul democratic. In acelasi timp, spatiul Comunitatii Statelor Independente continua sa fie caracterizat de tendinte anti-democratice. Statele autoritare care domina regiunea au intensificat practicile represive. Rusia a inregistrat un declin considerabil in ultimul deceniu, punctajul democratiei din acest an reprezentand o confirmare a acestei tendinte. Turkmenistan si Uzbekistan sunt cele mai nedemocratice tari din acest studiu.
Belarus a cunoscut o imbunatatire a punctajului acordat societatii civile datorita unei parti a societatii civile care s-a exprimat independent in ciuda eforturilor guvernamentale de limitare a libertatii de exprimare. In Balcani, Bosnia si Serbia au inregistrat ameliorari minore ale democratiei in timp ce Albania, Croatia si Muntenegru au avut un usor declin al punctajului democratiei. In Macedonia si Kosovo nu s-a inregistrat nicio schimbare.
In Budapesta, participantii la o intalnire pe tema studiului NIT si-au exprimat ingrijorarea referitor la criza din tarile Europei Centrale. Acestia au observat ca UE nu dispune de mecanisme oficiale care sa sustina reformele administrative in statele membre care au aderat de curand.
Liderii din Ungaria si Europa Centrala au discutat despre diferentele de tendinte dintre tarile care au aderat la UE in 2004, pe de o parte, si cele doua state membre care au aderat in 2007, pe de alta parte. Studiul mentionat demonstreaza o imbunatatire generala a procesului de democratizare in Bulgaria si Romania, in 2006, in comparatie cu tendintele altor state membre din Europa Centrala. In cele doua tari procesul de aderare la UE a fost perceput ca o accelerare a reformelor democratice. Intrebarea este daca procesul va continua.
Modul in care au evoluat statele care au aderat in 2004 reprezinta o cauza de ingrijorare. “Reflectand asupra regresului democratic din tarile Visegrad, nu putem decat sa speram ca liderii din Romania si Bulgaria vor reusi sa evite asemenea esecuri”, a spus Jeannette Goehring, editor al studiului Nations in Transit 2007.
Actuala guvernare din Polonia, de exemplu, a rupt traditia de garant al independentei mass-mediei. In 2006 a impus conducerea televiziunii si radioului publice pe baza unor criterii politice si a initiat un proces de persecutie a jurnalistilor care si-au inceput cariera in perioada comunista.
Potrivit lui Charles Gati, profesor la John Hopkins University si consilier pentru studiul NIT, “in Polonia – care este dintotdeauna barometrul schimbarilor din Europa Centrala – problema actuala cea mai acuta si mai controversata este campania dura a Guvernului impotriva caii urmate dupa 1989”. In 1999, Polonia era evaluata ca cea mai democratica dintre toate tarile incluse in studiul NIT, dar a ajuns pe locul 8 in 2007.
La randul sau, Ungaria s-a confruntat in 2006 cu o criza de incredere in conducere si in institutiile guvernamentale in 2006. In Budapesta, protestele stradale din toamna au culminat cu actiuni violente din partea politiei. Grupul de opozitie Fidesz s-a retras din Parlament. Guvernul socialist nu a tinut cont de institutiile democratice: a fost creat un Cabinet de dezvoltare, responsabil cu administrarea a cca. 8.000 de miliarde forinti (EUR 31,5 miliarde) din subventii europene, nesubordonat Guvernului, dar responsabil in fata Primului Ministru.
In timpul anului 2006, in Slovacia noul Parlament a ocupat locurile vacante din Curtea Constitutionala cu candidati loiali din punct de vedere politic, punand astfel la indoiala independenta acestora.
Inabilitatea Republicii Cehe de a forma un guvern in urma alegerilor parlamentare din 2006 a evidentiat fragmentarea politica a tarii. Cele cinci luni de blocaj cauzat de alternarea la putere intre fortele politice de stanga si de dreapta au dus tara pe un drum de esuare a negocierilor, de accentuare a rivalitatilor si de lipsa unor solutii eficiente de iesire din criza.
Freedom House este o organizatie independenta care sustine extinderea democratiei in lume. Freedom House Europa este o organizatie nonprofit din Ungaria ce joaca un rol unic in promovarea democratiei si sustinerea drepturilor omului in vecinatatea europeana extinsa.
