Aderarea a răspândit printre români teama creşterii preţurilor. Dar nici un specialist sau vreo instituţie nu se încumetă să spună tranşant ce produse şi servicii se vor scumpi sau care se vor ieftini. Un lucru e sigur: Guvernul afirmă răspicat că inflaţia din acest an va fi mai mică decât cea din 2006. Evenimentul de la 1 ianuarie 2007 a adus în România pe lângă speranţa unui trai mai bun şi teama că unele produse şi servicii s-ar putea scumpi foarte mult, diminuân
Aderarea a răspândit printre români teama creşterii preţurilor. Dar nici un specialist sau vreo instituţie nu se încumetă să spună tranşant ce produse şi servicii se vor scumpi sau care se vor ieftini. Un lucru e sigur: Guvernul afirmă răspicat că inflaţia din acest an va fi mai mică decât cea din 2006.
Evenimentul de la 1 ianuarie 2007 a adus în România pe lângă speranţa unui trai mai bun şi teama că unele produse şi servicii s-ar putea scumpi foarte mult, diminuând astfel puterea de cumpărare a populaţiei.
Analizând evoluţia preţurilor din ţările care au intrat în Uniunea Europeană în 2004, temerea pare să aibă la bază elemente reale. Din cele zece state care s-au integrat în UE în primul val, şapte au avut creşteri de preţuri semnificativ mai mari în primul an după aderare, comparativ cu anul precedent.
„Creşterea inflaţiei din Ungaria în primul an după aderare a fost consecinţa alinierii accizelor şi a sistemului de TVA la cerinţele Uniunii. Pentru produsele alimentare de bază, preţurile nu au crescut brusc, ci s-au încadrat în limite normale“, afirmă Bogár Ferenc, şeful biroului comercial al Ambasadei Ungariei la Bucureşti. Ferenc precizează că pentru unele produse alimentare, cum ar fi laptele şi zahărul, preţurile chiar au scăzut, datorită intrării pe piaţa maghiară a unor firme puternice care au sporit concurenţa.
Scenariul este posbil şi în România. Totuşi, există şi anumite particularităţi, care fac diferenţa faţă de celelalte state. În ţara noastră, de exemplu, aproximativ 40% din cheltuielile de consum ale populaţiei sunt efectuate pentru achiziţia alimentelor şi băuturilor nealcoolice. Acest nivel este semnificativ mai mare decât cel înregistrat în Slovacia (17%) sau Cehia (20%). O creştere mai lentă a preţurilor la alimente, conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză, va conduce la un nivel mai mic al inflaţiei.
Există percepţia că preţurile pentru majoritatea produselor alimentare de bază sunt semnificativ mai mici în România decât în celelalte ţări ale UE. Totuşi, pentru unele produse, diferenţele nu sunt foarte mari. În alte cazuri, preţurile autohtone sunt mai mari decât cele din statele UE. De exemplu, dacă în luna octombrie 2006, un ou se vindea cu echivalentul a 0,3 lei în Ungaria, Polonia sau Cehia, la Bucureşti, preţul era de 0,4 lei. În Bacău, Piatra Neamţ şi Miercurea Ciuc, preţul ajungea la 0,5 lei, un nivel semnificativ mai mare decât media înregistrată în cele trei ţări amintite.
O situaţie similară se înregistra şi pe piaţa laptelui, unde preţul unui litru era în Bucureşti, în medie, de 1,9 lei, iar în Slovenia şi Cehia, de aproximativ 1,8 lei. În Polonia, preţul ajungea la 2,1 lei pe litru. Un kilogram de cartofi costa, în medie, 1,1 lei, iar în Ungaria, 1,4. În acelaşi timp, bucureştenii plăteau 1,1 lei pe kilogram, în octombrie 2006.
O situaţie diferită se înregistrează, însă, pe piaţa produselor făinoase. Dacă un kilogram de pâine albă costa 1,4 lei în România, preţul era de cinci lei în Cehia şi şase lei în Slovenia. De altfel, la pâine este preconizată o scumpire şi în România, ca efect al creşterii semnificative a preţului grâului pe plan internaţional din ultima vreme. „Preţul grâului a crescut cu 50% în ultimele luni. Aceasta va influenţa preţul făinii şi al tuturor produselor făinoase“, declară Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase, ROMPAN. Popescu adaugă, însă, că vor fi şi efecte pozitive pe piaţă. Asupra preţurilor se va exercita în acelaşi timp şi o presiune de micşorare, datorită eliminării taxelor vamale şi intensificării concurenţei.
Consumatorii de carne vor avea, în general, de câştigat în urma aderării. La carnea de porc de exemplu, trei sferturi din importuri provin din ţările UE. Dispariţia taxelor vamale de la 1 ianuarie va ieftini carnea adusă de pe continent. „Pentru consumatori, aderarea aduce de regulă veşti bune: presiune pe preţ, mai multe sortimente, contactul cu produsele industriei europene“, afirmă Mihai Vişan, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii.
Vişan adaugă însă că datorită majorării taxelor vamale extracomunitare se vor reduce importurile de carne de porc ieftină din Statele Unite şi Canada, destinată aproape exclusiv procesării. Astfel, procesatorii vor avea motive să mărească preţurile.
Incertitudinea preţurilor pluteşte ca o ceaţă asupra României. Pentru consumatorii români rămâne o speranţă: vom plăti şi… vom vedea.
4,7%
Va fi creşterea preţurilor produselor alimentare în acest an pe piaţa românească, conform Comisiei Naţionale de Prognoză. Tarifele serviciilor se vor majora cu circa 5,7%