Frica zilei de mâine, mai tare decât scăderea câştigurilor din dobânzi

Valoarea sumelor plasate de populaţie şi companii în depozite şi conturi curente a continuat să crească şi după ce dobânzile au intrat pe un trend negativ.

Scăderile importante ale randamentelor nu au reuşit să schimbe trendul de creştere pe care se plasează, de la începutul acestui an, economisirea bancară. Teama de viitor pare un stimulent suficient. Potrivit BNR, depozitele populaţiei au înregistrat un trend crescător, în perioada august-octombrie, atât în lei, cât şi în valută. Deşi au economisit ceva mai puţin în lei, companiile au pus şi ele mai mulţi bani deoparte, preferând economiile în monedă europeană.

Pe de altă parte, volumul depozitelor în valută atrase de bănci de la populaţie a crescut semnificativ, depăşind avansul economiilor în euro şi dolari făcute de companii, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

„Volumul depozitelor în valută, constituite atât de către populaţie, cât şi de către firmele româneşti, a crescut mai mult comparativ cu economiile în monedă naţională, tendinţa fiind explicată de fluctuaţiile puternice ale cursului valutar şi de pierderea încrederii în leu“, consideră Eliza Erhan, director dezvoltare produse retail în cadrul Millennium Bank.

Această tendinţă s-a accentuat în luna octombrie, când valoarea depozitelor în monedă naţională a scăzut cu 1,1 miliarde lei, în timp ce totalul economiilor în valută a sporit cu 1,5 miliarde lei. Ceea ce înseamnă că o mare parte din fonduri a fost transformată din lei în valută, pe fondul incertitudinilor legate de mediul politic şi de impactul asupra economiei.

Populaţie pesimistă

„Această evoluţie evidenţiază faptul că percepţia populaţiei asupra viitorului imediat este destul de pesimistă, ceea ce face ca orice surplus bănesc să fie destinat economisirii, în timp ce agenţii economici întâmpină dificultăţi cauzate de contextul economic şi îşi reduc economiile constituite în bănci“, punctează Erhan. Directoarea Millennium crede că, „în mod normal, în următoarea perioadă, dobânzile, atât la lei cât şi la valută, ar trebui să continue trendul descendent început acum câteva luni, urmând evoluţia inflaţiei şi a dobânzilor de referinţă“.

Acest trend de scădere a fost întrerupt în lunile noiembrie şi decembrie, din cauza instabilităţii politice care a afectat direct mediul economic, cu influenţe negative în relaţia cu Fondul Monetar Internaţonal şi Uniunea Europeană.

În perioada analizată, dobânzile medii la depozitele oferite de bănci în lei au scăzut de la aproape 14% la puţin peste 11%, în timp ce bonificaţiile oferite pentru depozitele şi conturile de economii pe termene de 6 luni şi un an au scăzut de la 5,9% la 4,09%.

Altfel de economisire

Faptul că economiile populaţiei au crescut în ciuda faptului că randamentele obţinute se află pe un trend negativ contrazice concluziile studiilor făcute pe această temă şi marchează o schimbare în comportamentul financiar al românilor. Astfel, potrivit celui mai recent studiu efectuat de Fondul Naţional de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar, cu date din 2008, principalul indicator pe care populaţia îl lua în calcul atunci când decidea să pună bani deoparte era dobânda.

Al doilea factor era creşterea venitului personal, parametru exclus şi el din ecuaţie în contextul crizei. Siguranţa depozitului era abia al treilea element de influenţare a deciziei de economisire.

Românii continuă să prefere băncile mari celor de dimensiuni reduse atunci când deschid un depozit, în ciuda faptului că, de cele mai multe ori, jucătorii mici oferă randamente mai bune. În privinţa scopului economisirii, 26% din populaţie pun bani deoparte pentru că se aşteaptă la un viitor mai sumbru, 23% economisesc pentru viitorul copiilor, în timp ce 6% constituie un depozit pentru a strânge bani de vacanţă.

Percepţia populaţiei asupra viitorului este destul de pesimistă, ceea ce face ca orice surplus bănesc să fie destinat economisirii.
Eliza Erhan, director dezvoltare produse retail, Millennium Bank