Elena Constantinescu, spioana româncă care a cucerit sfera secretelor britanice
Viața Elenei Constantinescu, cunoscută ulterior sub numele de Helen O’Brien, poate fi descrisă drept un roman captivant plin de mister, intrigi și momente memorabile.
Născută la București pe 14 decembrie 1925, într-o familie de elită, fiica unui mare proprietar de imobile și a unei ducese rusoaice, Helen a devenit una dintre cele mai controversate femei ale societății britanice. De la cluburile de noapte bucureștene la cele mai înalte cercuri politice și sociale din Londra, povestea ei este una de neuitat.
Tinerețea tumultuoasă din București
Copilăria și adolescența Elenei au fost marcate de spiritul său aventuros. Într-o perioadă în care societatea era marcată de schimbări politice și sociale dramatice, Elena se evidenția prin nonconformism.
Atrasă de viața de noapte a Bucureștiului interbelic, visa să dețină patroană de club. Ambiția sa nu s-a oprit aici: învăța călăria de la prizonieri cazaci și lua lecții de pilotaj de la un locotenent german, încă din adolescență demonstrând o pasiune pentru risc.
În 1946, la doar 21 de ani, se căsătorește cu Kenneth Archer, un aviator britanic din Royal Air Force. Căsnicia lor, însemnată de o tragedie, se încheie brusc: Kenneth este împușcat mortal în circumstanțe misterioase, iar Elena este acuzată că ar fi fost implicată. Tensiunile politice din acea vreme și acuzațiile o forțează să părăsească România.
Un nou început la Londra
Ajunsă într-un oraș complet străin, Elena — acum Helen — încerca să-și croiască un drum. Fără suportul foștilor socri, se angajează ca vânzătoare de țigări și animatoare într-un club londonez deținut de interlopul Jimmy O’Brien.
Dragostea dintre cei doi împozișionează pe Helen într-o poziție de influență: devine coproprietara clubului Eve’s, o locație exclusivistă ce va atrage atenția elitei britanice și internaționale.
Clubul Eve’s — epicentrul intrigilor politice și sociale
Eve’s Club, sub conducerea lui Helen, a devenit un spațiu unic în Londra postbelică. Decorat pentru a evoca o „călătorie în fantezie”, clubul oferea nu doar divertisment, ci și un loc unde politicieni, nobili, milionari și spioni se intersectau.
Cu o trupă de balet formată din 35 de dansatoare, clubul îmbina eleganța cu promiscuitatea, fiind un magnet pentru scandaluri.
Printre clienții săi s-au numărat personalități precum Frank Sinatra, Aristotel Onassis și chiar Nicu Ceaușescu, fiul liderului comunist român.
Cu Nicu, Helen a avut un episod memorabil: în 1974, după ce acesta a avut un comportament inadecvat față de animatoarele clubului, Helen i-a prezentat nota de plată și l-a dat afară, declarând fără menajamente: „În primul rand, nu e fiul președintelui nostru, ci e fiul președintelui vostru; în al doilea rand… îl bag în mă-sa!”.
Colaborarea cu MI5 și MI6
Datorită contactelor sale extinse și poziției strategice a clubului, Helen a atras atenția serviciilor de informații britanice.
Se spune că Eve’s Club era un loc preferat de KGB și alte agenții de spionaj est-europene, însă Helen a ales să colaboreze cu MI5 și MI6, furnizând informații cruciale în perioada Războiului Rece. De altfel, refuzul său de a lucra pentru spionajul românesc, în anii 50, a demonstrat aversiunea sa față de regimul comunist, notează site-ul Historia.
Unul dintre cele mai mari scandaluri asociate clubului a fost implicarea secretarului de război John Profumo, care în ciuda posturii oficiale, participa la petreceri scandaloase organizate la Eve’s.
Legăturile acestuia cu Christine Keeler, care întâlnea și oficiali KGB, au dus la un scandal politic de proporții și la demisia lui Profumo.
Ultimii ani și moștenirea
Clubul Eve’s a funcționat timp de aproape patru decenii, până la închiderea sa în 1992. După aceea, Helen s-a retras împreună cu soțul său în Franța.
După moartea lui Jimmy în 1994, Helen a decis să se întoarcă în România. S-a stabilit într-un sat natal și a fondat o asociație caritabilă, încercând să recupereze o parte din proprietățile confiscate de regimul comunist.
Helen O’Brien a murit în 2005, la vârsta de 79 de ani. Cartea sa de memorii, „Regina nopții: cabaretul Eva”, dezvăluie detalii fascinante despre o epocă plină de contradicții și secrete. Helen a rămas o figură emblematică, caracterizată perfect de expresia: „Trup de balerină, minte de inginer”.
