Fiindcă nu sunt plătiţi în plus pentru ceea ce trebuie să facă, angajaţii de la stat împiedică implementarea proiectelor pe care ei înşişi le-au depus, pierzând banii de la UE în favoarea sectorului privat.
Mediul privat este mult mai activ decât instituţiile de stat atunci când este vorba de accesarea fondurilor europene nerambursabile. O dovedeşte numărul mare de proiecte depuse în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Conform Autorităţii de Management (AM) care gestionează acest program, cel mai mare număr de proiecte depuse (peste 20% din numărul total) s-a înregistrat în domeniul care vizează îmbunătăţirea calificării angajaţilor din sectorul privat. La polul opus se află domeniul pentru dezvoltarea strategiei de formare profesională a personalului din sistemul public de ocupare, a cărui pondere în numărul total de proiecte se situează sub 0,3%. Dar chiar şi în implementarea acestora au apărut probleme. Motivul: legislaţia nu permite remunerarea suplimentară a funcţionarilor care se ocupă de aceste proiecte. Astfel, angajaţii din sistemul public se simt nemotivaţi şi întârzie punerea în practică a proiectelor respective. Anca Zevedei, director general interimar al Autorităţii de Management a POS DRU, spune că reprezentanţii Comisiei Europene ar fi recomandat fie rezilierea acestor proiecte şi redirecţionarea către alte domenii a fondurilor aferente, fie să se găsească o soluţie rapidă pentru deblocarea acestora.
În prezent, în monitorizarea Autorităţii de Management 29 de astfel de proiecte se află într-o situaţie critică. Valoarea fondurilor nerambursabile aferente acestora este de circa 400 de milioane de lei, adică 95,5 milioane de euro.
Rata de succes, la cotele din UE: 35% din proiectele depuse au fost aprobate
Tot mediul privat este acela care, în cadrul domeniului promovării culturii antreprenoriale în vederea creşterii abilităţii persoanelor de a materializa idei de afaceri, a generat proiecte a căror valoare însumată surclasează alocarea financiară. „Nu a crescut numai numărul proiectelor depuse, ci şi calitatea acestora. Iar majoritatea beneficiarilor şi-au scris singuri proiectele, fără să apeleze la firme de consultanţă”, explică Anca Zevedei. Ea afirmă că rata de succes a proiectelor (ponderea proiectelor selectate pentru finanţare în numărul total al proiectelor depuse) este de 35%, comparabilă cu cea înregistrată în vechile state membre, ţări care au deja experienţă în privinţa accesării fondurilor europene. Există însă şi domenii, cum este cel intitulat „Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării“, în care rata de succes ajunge la 70%.
Solicitările exced fondurile alocate
Numărul mare de proiecte depuse şi rata de succes ridicată au făcut ca, pentru câteva domenii majore de intervenţie, valoarea totală a proiectelor selectate să fie mai mare decât alocarea financiară pentru perioada 2007-2013. Este cazul domeniilor „Calitatea în învăţământul superior“, „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională“, „Promovarea culturii antreprenoriale“, „Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi“, „Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii“ şi „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii“. În cadrul celor şase domenii, valoarea granturilor solicitate în cadrul proiectelor selectate a depăşit alocarea financiară, în medie, cu 60%.
Ce plăţi s-au făcut în 2010
Din cele 798 de cereri de rambursare primite de Autoritatea de Management a POS DRU, au fost onorate 464 . Valoarea totală a cererilor de rambursare primite este de peste 194 de milioane de lei.
400 de milioane de euro pleacă spre sectorul privat
Capital: Vor fi realocaţi banii din cadrul măsurilor unde numărul proiectelor depuse este redus către alte măsuri?
Anca Zevedei: Comitetul de monitorizare extraordinar va decide în curând dacă fondurile vor fi realocate sau nu. Noi am propus această măsură şi am dori ca până la sfârşitul anului să redistribuim banii, după ce se obţine aprobarea Comisiei Europene. Am constatat că au apărut probleme în implementarea proiectelor derulate de instituţiile publice şi credem că este util, pentru a nu pierde aceste fonduri, să le direcţionăm către mediul privat. Acesta este cel care creează locuri de muncă, iar în actuala situaţie de criză, când se fac disponibilizări şi multe din firme se închid, este important să susţinem mediul privat. Scopul este să cheltuim aceşti bani, nu doar să-i contractăm pe hârtie.
Capital: Care este suma ce ar putea fi realocată?
Anca Zevedei: Vorbim de 400 de milioane de euro. Banii ar fi redirecţionaţi din cadrul domeniului care vizează strategia de formare profesională a personalului din sistemul public de ocupare către domeniul privind îmbunătăţirea calificării angajaţilor din sectorul privat.
Capital: Cu aceste fonduri vor fi finanţate proiectele care au fost aprobate, dar pentru care nu mai există bani şi se află pe lista de rezervă?
Anca Zevedei: Comisia Europeană ne-a recomandat să finanţăm doar o parte dintre aceste proiecte, care mai sunt de actualitate şi au o valoare adăugată ridicată. Restul banilor vor fi utilizaţi pentru noi proiecte în cadrul Axei 3: „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor“.
ANCA ZEVEDEI – CARTE DE VIZITĂ
2002: absolventă a Universităţii Politehnice Bucureşti
2008: absolventă a Facultăţii de Drept de la Universitatea Româno-Americană
2009: studii postuniversitare la Institutul Diplomatic Român
2009: expert parlamentar la Senat
În prezent: director general interimar la AM POSDRU
