Financial Times dezvăluite că fiecare dintre cele două fundaţii va pune capital de risc de câte 500 de milioane de dolari, iar fondul îşi propune să mai atragă încă 10 miliarde de dolari în acest an de la diferite agenţii internaţionale de dezvoltare. Ulterior, acesta va fi deschis şi pentru investitori instituţionali, întrucât îşi propune să aducă investiţii în proiecte de energie regenerabilă în ţări mai sărace, precum India, Nigeria sau Etiopia.

„Are potenţial de a deveni fezabil din punct de vedere comercial. Vorbim de un capital iniţial de 1 miliard de dolari prin care ne asumăm riscul, iar asta poate atrage zeci de miliarde de dolari. Nu e un joc de noroc aici, noi am văzut acest model funcţional în India. Ştim cum să avem succes cu acest fond”, a declarat Rajiv Shah, preşedintele Fundaţiei Rockefeller, potrivit sursei citate.

Per Heggnes, şeful Fundaţiei IKEA, a declarat că acest fond oferă o oportunitatea „foarte importantă” în lupta cu cele două mari ameninţări din ţările în curs de dezvoltare: sărăcia şi schimbările climatice.

Ce urmărește proiectul Rockefeller-IKEA

Investiţiile în proiecte de energie regenerabilă au devenit deja o piaţă importantă în Europa şi SUA, dar proiectul Rockefeller-IKEA îşi propune să se concentreze pe proiecte la scară mică în pieţe emergente.

Fondul îşi propune să dezvolte proiecte „distribuite” în loc de mari centrale de energie, iar ambiţia lor s-ar putea materializa prin proiecte solare la scară mică, dar şi prin proiecte mici de tip hidrocentrale.

Fundaţiile au anunţat că au semnat deja acorduri cu International Finance Corporation – organizaţie afiliată Băncii Mondiale – în timp ce speră ca implicarea IKEA să determine implicarea unor agenţii similare de dezvoltare din Europa.

Scopul principal este de a strânge 10 miliarde de dolari în fond, pe lângă miliardul pus iniţial de cele două fundaţii, pentru a putea ulterior să invite investitori comerciali să se alăture proiectelor dezvoltate.

Shah consideră că platforma ar putea creşte până la 100 sau chiar 1.000 de miliarde de dolari, utilizând „capital filantropic ca levier pentru a atrage capital comercial”.

Sursa foto: Dreamstime