România, în fața unui test de securitate energetică majoră
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte energetice ale României și ale regiunii – furnizarea de gaze din Azerbaidjan prin Inelul de Solidaritate (STRING) – riscă să fie pus în pericol de actualele politici ale Comisiei Europene. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a lansat un avertisment clar către Uniunea Europeană: fără contracte pe termen lung și o reevaluare a modelelor de finanțare, exporturile azere de gaze ar putea fi redirecționate către alte piețe.
Declarația vine într-un moment critic pentru securitatea energetică a Europei. După ce UE a decis să își reducă dependența de gazul rusesc, Azerbaidjanul a devenit un furnizor-cheie, exporturile către blocul comunitar crescând de la 8 miliarde metri cubi în 2021 la 13 miliarde în 2024. Planurile prevăd o creștere până la 16 miliarde metri cubi până în 2027, însă aceste obiective ar putea fi compromise.
„Piaţa din UE este de tip premium în termeni de legislaţie, reguli şi preţuri, dar nu ar trebui să ne uităm numai spre vest”, a declarat Aliev la un forum energetic la Baku.
Președintele a invocat interdicția Băncii Europene de Investiții privind finanțarea proiectelor legate de combustibili fosili și lipsa contractelor ferme ca obstacole majore în calea dezvoltării Coridorului Sudic al Gazelor, arteră strategică de 3.500 km ce leagă Azerbaidjanul de Italia.
România, pilon regional în rețeaua de energie
România, semnatară a proiectului STRING, este profund implicată în acest parteneriat și consideră relația cu Azerbaidjanul esențială. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța acestui acord pentru securitatea energetică și stabilitatea pieței.
„Gazul este livrat pe o piață bazată pe ofertă și cerere. Pentru România și pentru regiune, contractul cu Azerbaidjan pentru livrările de gaz a fost crucial pentru a asigura securitatea energetică și diversificarea aprovizionării.
Având în vedere evoluția producției de gaz și a cererii de gaz pe piață, România a reușit să-și acopere nevoile și se menține pe poziția de al doilea mare producător de gaz din UE. Cu toate acestea, continuarea cooperării cu Azerbaidjanul este crucială pentru a menține o piață stabilă, în orice circumstanțe, mai ales având în vedere evoluția situației de război din Ucraina. În cele din urmă, achizițiile de gaz se bazează pe raționamente comerciale, în funcție de evoluțiile pieței”, a afirmat Burduja.
Ministrul a evidențiat totodată dezvoltarea Coridorului Verde – un proiect transfrontalier de transport al energiei verzi printr-un cablu submarin în Marea Neagră – ca exemplu al cooperării regionale în domeniul energetic.
Un apel la pragmatism din partea Baku
În contextul în care 12 țări europene beneficiază deja de gazul azer, Baku transmite un semnal clar Bruxellesului: fără instrumente financiare adecvate și contracte comerciale solide, poziția UE ca principal partener energetic al Azerbaidjanului ar putea fi subminată.
„Toate marile noastre proiecte energetice, petrol sau gaze, sunt finanţate pe baza unui model de 70% împrumuturi şi 30% finanţare corporate. Acum instituţiile europene trebuie să revină la această abordare”, a avertizat Aliev.
Oficialii români rămân optimiști, dar prudenți
România își reafirmă angajamentul de a consolida parteneriatul cu Azerbaidjanul și de a sprijini extinderea cooperării energetice dintre Azerbaidjan și Uniunea Europeană.
„Proiectele deja operaționale, precum și cele aflate în diferite stadii de implementare, au schimbat deja și vor continua să transforme peisajul infrastructurii energetice din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est. Aceste proiecte creează oportunitatea tehnică și economică de a transporta noi volume de energie din regiunea Caspică, integrând astfel mai bine această regiune pe piețele europene”, a concluzionat Burduja.
Într-un moment în care echilibrul energetic al Europei este în joc, deciziile de la Bruxelles vor conta mai mult ca oricând. România și partenerii săi din regiune mizează pe o Europă pragmatică, capabilă să își adapteze politicile pentru a menține coerența și stabilitatea unei rețele energetice vitale.
