Furnizorii de instruire pentru adulti spun ca anul acesta le-a fost parca mai greu ca oricind sa-si desfasoare activitatea. Alexander Fuhrmann, presedintele firmei Amadeus Rom Consultants, are o explicatie: „Managerii spun ca trainingul este un cost i plus la concedierea unui angajat. Pregatirea lor este privita ca o investitie itr-un viitor mult prea nesigur. Ei sunt preocupati de felul i care vor reusi sa supravietuiasca i urmatoarele doua luni, nu cum sa ridice nivelul angajatilor pe urmatorii cinci ani”. Dna Madlen serban, directoarea Centrului National de Dezvoltare a invatamintului Profesional si presedinta Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA), merge chiar mai departe cu explicatiile: „Nu putem spune ca formarea adultilor efectuata pina acum a facut parte sau a sustinut vreun demers de dezvoltare economica. Masurile de acordare a platilor compensatorii, fara a-i ajuta pe oameni sa se perfectioneze sau sa se recalifice, nu numai ca nu au venit i sprijinul ideii de formare continua, ci au fost chiar paguboase.”
Pentru a depasi situatia de criza i care se afla acum, furnizorii de training s-au asociat itr-o structura profesionala neguvernamentala. in felul acesta ei spera sa faca oarece ordine pe piata. in primul rind, vor sa creeze un sistem de informare capabil sa asigure protectia programelor de pregatire, deoarece furtul de cursuri a devenit o practica periculoasa deja i Rominia. in al doilea rind, membrii Asociatiei ANTRA vor sa instituie repere financiare si de calitate strict necesare pentru o competitie sanatoasa i domeniul formarii adultilor. in acest moment, i Rominia exista aproximativ 150 de firme de training, dar nimeni nu stie, decit dupa ce da banul, ce primeste i schimb. Studiile ce vor fi efectuate prin intermediul asociatiei vor permite crearea unui sistem coerent de documentare, dar si de educare totodata, a celor interesati de efectuarea unor cursuri de pregatire si perfectionare.
Directorul Agentiei Municipale de Ocupare si Formare Profesionala (AMOFP), dl Marian Grigore, apreciaza ca, i scurtul interval de timp trecut de la ifiintarea acestei structuri, a reusit sa mai limpezeasca situatia i Bucuresti. AMOFP are conventii de colaborare cu 60 de furnizori de training ale caror servicii sunt supravegheate permanent. Directorul agentiei tine sa-i avertizeze pe cei interesati de valabilitatea actelor eliberate la finalul unui program de pregatire ca, potrivit reglementarilor actuale, numai cele eliberate de firmele care au icheiat conventie de colaborare cu agentia municipiului Bucuresti sau cu agentiile judetene sunt recunoscute si se pot trece i carnetul de munca. Din pacate, AMOFP Bucuresti are raporturi de colaborare mai mult cu firme care pregatesc i meserii de cofetari, ospatari, barmani, bucatari, mecanici auto, vopsitori sau i cele specifice pentru constructii si industria usoara. Agentia a mai icheiat conventii si pentru sustinerea unor cursuri de informatica, birotica, secretariat si asistent manager, dar solicitarile din partea furnizorilor sunt reduse i comparatie cu diversitatea si nevoile de pregatire existente pe piata.
Gilceava institutiilor de stat
Pentru sustinerea unor programe de specializare i domeniile noi ale economiei de piata, trainerii consacrati i ultimii ani i domeniul vinzarilor, managementului general, financiar etc. nu au apelat la acest sistem de colaborare, deoarece au convins firmele ca le pot pregati angajatii dupa programe si tehnici elaborate de comun acord. Multi dintre furnizorii de instruire intrati ulterior pe piata au convins clientii sa se iscrie la cursurile deschise, organizate pentru categorii eterogene, prin garantia unor avize date de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) sau Ministerul Educatiei Nationale (MEN). Afirmatii lasate adeseori fara acoperire, avizele respective fiind, unele, formal acordate la ifiintarea firmei, si nu pentru valabilitatea actelor prin care se certifica participarea la cursuri sau calificarea, specializarea absolventilor etc.
Cum se va proceda i continuare, dupa intrarea i vigoare a Ordonantei privind formarea profesionala a adultilor, este riscant sa se faca pronosticuri. in ultimii ani, spre
exemplu, a scazut dramatic numarul cursurilor deschise publicului. in schimb, au crescut solicitarile firmelor pentru cursuri personalizate sau special concepute pentru nevoile lor. Genul acesta de programe de scurta durata, prin care nu se umareste specializarea propriu-zisa itr-o meserie/profesie, ci numai imbunatatirea performantelor, a abilitatilor de lucru si a capacitatii de gindire, nu vor putea nicicum sa se icadreze i sistemul de „ocupatii” gindit de Executiv sub foma unui pat procustian. Oricum, situatia existenta acum nu se va putea descilci pina la iceputul anului viitor, cind intra i vigoare sistemul de autorizare si evaluare a furnizorilor de training. Presedinta CNFPA, dna M. serban, considera ca responsabilitatea recalificarii profesionale a absolventilor cu studii superioare revine i exclusivitate ivatamintului postuniversitar. si are dreptate, dar cu o conditie: sa se schimbe din temelii itreg sistemul universitar care, i momentul de fata pregateste itr-o proportie covirsitoare someri cu diplome. Nicaieri i lume nu se itilnesc situatii de genul celor existente i Rominia: pentru a se putea angaja dupa absolvirea facultatii, studentii urmeaza, i paralel, cursuri de specializare la firme particulare de training.
Guvernantii nostri s-au impotmolit la partea de organizare a noului sistem. in Ordonanta nr. 129/2000 ei au trecut i sarcina CNFPA coordonarea activitatii de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor. Atribut care, pina acum, fusese dat prin lege ANOFP.
Sistem fara organizare
Dupa cum se discuta i spatele usilor ministerelor care-si aroga dreptul de a sti cum se pregatesc mai bine adultii (MMPS si MEN), sunt de asteptat confruntari serioase pe aceasta tema. Ele nu vor rezolva isa problema de fond: aceea a competentelor comisiilor care vor autoriza furnizorii de servicii. in acest moment, i Rominia, noi nu avem specialisti pregatiti cu adevarat pentru formarea adultilor. Numarul celor care stiu cum se face acest lucru si, cu atit mai mult, cum se vor evalua programele si persoanele care vor oferi astfel de servicii este extrem de redus. si oricum, ei nu vor face parte din comisiile de autorizare propuse prin ordonanta de guvern. Acestea vor fi alcatuite din persoane care provin din domenii menite sa asigure reprezentativitatea si nu competenta i materie: inspectoratele scolare judetene, agentiile pentru ocupare si formare profesionala judetene, prefecturi, patronate si sindicate. Pentru a avea o imagine cit mai exacta asupra modului i vor fi evaluati furnizorii de formare, cei care au gindit noul sistem ar trebui sa cerceteze cu atentie programele si calitatea (standardele) celor care se ocupa de pregatirea tinerilor i institutiile de ivatamint traditional. Daca nu vor itelege ce se itimpla acum i sistemul de educatie initiala, schimbarea propusa pentru ivatamintul continuu nu va avea alt rezultat decit de a ilocui un lucru rau cu un altul.
Criterii de evaluare a programelor de formare
Programele de formare profesionala trebuie sa cuprinda, i principiu, urmatoarele elemente:
1. obiectivele programului de formare profesionala exprimate i competentele profesionale ce urmeaza sa fie dobindite de fiecare persoana care urmeaza cursul;
2. durata de pregatire pentru realizarea obiectivelor propuse;
3. numarul minim si maxim de participanti pentru un ciclu sau o serie de pregatire;
4. persoanele cu atributii de instruire teoretica si practica (formatorii);
5. programa de pregatire;
6. mijloacele si metodele care asigura asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare ocupatiei respective;
7. descrierea materialelor de pregatire, a dotarilor si echipamentelor utilizate;r
8. criteriile de evaluare a ideplinirii obiectivelor specifice programului de formare profesionala.rn
rn
Criterii de evaluare a furnizorilor de formare profesionala:rn
programul de formare profesionala;rn
experienta furnizorilor de formare profesionala si rezultatele activitatii lor anterioare obtinerii autorizarii sau i alte programe de formare profesionala pe care le-au realizat;rn
resurse financiare.rn
Pentru a fi autorizati, furnizorii de formare profesionala trebuie sa faca dovada ca realizeaza cursuri cu formatori care au pregatire pedagogica specifica instruirii adultilor, precum si pregatire de specialitate corespunzatoare programelor respective.rn
