Hoții îți pot fura PIN-ul cardului de la distanță cu ajutorul camerelor termice
PIN-ul cardului bancar poate fi citit de la distanță mare cu ajutorul camerelor termice, cândva folosite doar de cei din domeniul militar. Hoții montează camere termice pe telefoanele mobile. De exemplu, carcasa Flir One transformă camera telefonului mobil într-o cameră termică, care poate detecta căldura emisă de obiecte și persoane, oferind imagini detaliate în funcție de temperatura înregistrată.
Mark Rober, fost inginer la Jet Propulsion Laboratory al NASA, a explicat cum poate fi furat un PIN folosind o cameră termică. Când cineva introduce PIN-ul pe un terminal de plată, căldura de la degete sale rămâne temporar pe taste.
Dacă hoțul face o fotografie termică a tastaturii imediat după ce PIN-ul a fost introdus, el poate vedea ordinea în care au fost apăsate tastele. Temperaturile ridicate indică ultimele taste apăsate, iar temperaturile scăzute indică primele taste apăsate.
Potrivit spuselor sale, există o probabilitate de 80% de a ghici corect PIN-ul dacă fotografia termică este făcută imediat după introducerea sa și o probabilitate de 50% de a ghici corect PIN-ul dacă fotografia termică este făcută la un minut după. Evident, pentru a folosi PIN-ul, hoții trebuie să fure apoi și cardul fizic.
Cum ne putem proteja?
Când introduceți PIN-ul, atingeți mai multe taste simultan, astfel va fi aproape imposibilă determinarea corectă a PIN-ului dumneavoastră cu ajutorul camerelor termice.
Totuși, această metodă funcționează mai greu pe tastaturile metalice, precum cele de la bancomate, deoarece metalul disipează căldura foarte repede. În schimb, terminalele de plată din supermarketuri folosesc tastaturi din cauciuc sau plastic, unde metoda este mult mai eficientă.
România, în TOP 3 cele mai expuse state din Europa la înșelătoriile online
Din nefericire, România se află în TOP 3 cele mai expuse state din Europa la înșelătoriile online, a mărturisit ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan. Este o explozie de deepfake-uri în țara noastră. Mai multe detalii AICI.
Deepfake-urile utilizează o tehnică de învățare profundă cunoscută sub numele de „rețele generative adversariale” (GANs), care implică două rețele neurale: un generator și un discriminator. Generatorul creează conținut fals, iar discriminatorul încearcă să facă diferența între conținutul falsificat și cel autentic.
Prin repetarea acestui proces de ajustare și îmbunătățire a conținutului fals, generatorul devine tot mai abil în crearea de deepfake-uri dificil de deosebit de conținutul autentic.
