Oamenii din România contemporană sunt foarte nemulțumiți de clasa politică și cei ce sunt la putere sunt definiți în bloc drept hoți. Nici cei ce formează forțele de opoziție nu sunt mai bine văzuți. N-a fost decât un pas ca să apară ideea că înainte de 1989 era mai bine, că atunci era ordine și nu se fura în halul acesta.
Furtul în comunista eră sau un adevărat sport
Normal că imaginea lui Nicolae Ceaușescu a fost spălată prin această interpretare și fostul dictator, cel care-l imita pe Stalin, a ajuns să fie erou, constructor și patriot adevărat. Oare chiar așa să fi stat lucrurile în perioada comunistă? Să fi fost locuitorii țării cinstiți, corecți și iubitori de respectarea legilor statului totalitar?
Datele din documentele timpului, publicate numai după 1989 în tiraje prea mici pentru a ajunge în centrul atenției maselor populare, strică această imagine idilică. Furtul era un adevărat sport național și autoritățile de cercetare penală și economică erau uimite de ceea ce se întâmpla prin instituțiile statului. S-a ordonat în noiembrie 1968 o anchetă la 972 de ferme și au fost descoperite neînregistrate peste 22.000 t de furaje, 2.800 t porumb, 1.450 t grâu, 290 t fructe și 1.200 t cartofi. Erau cantități cât să hrănești un orășel și veselia celor care ”uitau” să predea mărfurile agricole putea să fie udată cu 315.000 l de vin.
Nu au fost înregistrate acte pentru 1.800 de tone de porumb siloz
Se poate spune că au fost simple scăpări, că oamenii din conducere s-au ocupat cu munca pe câmp și n-au avut timp să mai completeze stufoasele acte ale birocrației din epocă. O informație din același raport vine să demonstreze că erau adevărate grupuri de interese ce se consolidau pe plan local în adevărate mafii. Astfel de organizații nu puteau să existe fără o protecție la nivel mai înalt pe linie de partid și de stat. Situația de la C.A.P. Curcani, Ilfov, demonstrează cât de puternice erau structurile paralele ale găștilor cu adevărat capitaliste, interesate de acumularea primitivă de capital. Conducerea a omis să înregistreze în acte 1.800 t de porumb siloz. Să presupunem că a fost o gravă eroare și atât. Din păcate, fenomenul infracțional era pur și simplu șocant prin amploare. Era absolut toată cantitatea strânsă de pe câmp într-un an și nu se mai complicaseră să mai lase ceva statului comunist sau localnicilor care trudiseră pe ogoare.
Astfel de practici au continuat și dacă autoritățile mai prindeau pe câte cineva
Se mergea pe ideea că se poate face pușcărie, dar merită să riști pentru că strângi ceva avere. Munca cinstită nu aduce venituri în mod rapid și nu poți acumula bogăție. Oamenii n-au fost niciodată interesați de comunism și n-au înțeles principiile acestei ideologii totalitare de stânga. Românii au fost interesați de propria prosperitate și să acumuleze bani, bunuri și case. Averea a fost motorul societății și nu contau mijloacele de realizare. Nu este de mirare că după 1989 au continuat astfel de practici și cei mai mari profitori au fost cei care au avut ceva putere în domeniul administrativ, polițienesc și economic.