Furtul tezaurului dacic. Sinteza CCPM

Furtul tezaurului dacic. Acțiunea de control realizată de Corpul de control al prim-ministrului (CCPM) a avut ca obiectiv analiza măsurilor adoptate de Ministerul Culturii și de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în raport cu reglementările legale privind exportul temporar al bunurilor culturale mobile clasificate, în scopul organizării de expoziții în afacerea țării.

„Constatările au relevat, pe de o parte, deficienţe sau lacune legislative în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural, iar pe de altă parte abateri de la respectarea cadrului juridic ce reglementează exportul temporar de bunuri culturale mobile clasate”, a transmis Guvernul României.

Corpul de Control subliniază că participarea la expoziții internaționale implică expunerea bunurilor culturale în afacerea teritoriului național.

În timp ce legislația specială reglementează măsurile de securitate pentru protejarea bunurilor expuse în cadrul expozițiilor din România, obligând organizatorii să adopte măsuri de prevenire a furturilor, în cazul bunurilor expuse în străinătate, securitatea acestora depinde de măsurile propuse de administratorul spațiului expozițional din țara gazdă. Aceste măsuri sunt stipulate în clauzele contractului de împrumut între administratorul român al bunurilor și administratorul muzeului străin în care sunt expuse.

„Verificările Corpului de control al premierului au relevat faptul că măsurile şi condiţiile de securitate şi pază antiefracţie propuse de entităţile străine către care au fost împrumutate bunurile nu au făcut obiectul unor analize de specialitate.

Situaţia de fapt a fost cauzată, pe de o parte, de lipsa unor norme instituite în acest sens, de lipsa de stabilire a atribuţiilor specifice în cadrul structurilor organizatorice şi entităţilor implicate în aprobarea exportului temporar, precum şi în lipsa de solicitare de îndrumare/consultanţă de la autorităţi, instituţii publice competente sau de achiziţii de servicii profesionale de la persoane private specializate şi autorizate în domeniul protecţiei şi pazei valorilor”, se mai arată în sinteză.

Măsurile de securitate din Assen, mai puțin riguroase decât la Madrid și Roma

Astfel, analiza măsurilor de siguranță acceptate de reprezentanții MNIR pentru organizarea expoziției temporare la Muzeul Drents din Assen, Olanda, comparativ cu cele stabilite pentru expozițiile din Madrid și Roma, a evidențiat faptul că acestea au fost mai puțin riguroase, cel puțin în ceea ce privește asigurarea pazei cu personal specializat disponibil 24 de ore din 24.

În cazul expoziției din Olanda, supravegherea a fost asigurată printr-un centru de control funcțional 24h/24, 7 zile pe săptămână, iar personalul de pază era disponibil pentru comunicații în caz de urgență. În schimb, pentru expozițiile din Madrid și Roma, securitatea, atât în interiorul cât și în exteriorul obiectivului, a fost garantată de personal de pază specializat, disponibil 24 de ore din 24.

Analiza Corpului de Control mai relevă faptul că demersurile realizate de MNIR pentru încheierea unui acord ce avea ca scop organizarea unei expoziții în Olanda nu au fost supuse analizei și avizării formale ale consiliului de administrație al muzeului.

„Această conduită a constituit o abatere de la normele ce reglementează organizarea şi funcţionarea MNIR aprobate prin ordin de ministru”, mai precizează Corpul de Control al premierului.

În ceea ce privește respectarea obligației de a obține avizul din partea Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, obligație stipulată în norma metodologică ce reglementează exportul temporar al bunurilor culturale mobile (aprobată prin hotărâre de Guvern), s-a constatat, în principal, următoarele:

„1)Iniţierea demersurilor pentru obţinerea avizului de principiu s-a realizat cu devansarea unor termene, respectiv cel prevăzut art. 7 alin. (1) şi cel prevăzut la art. 8 alin. (1) din Norma aprobată prin HG nr. 518/2004.

2)Introducerea pe ordinea de zi a şedinţei din data de 14.05.2024 a solicitării MNIR s-a realizat cu încălcarea termenului prevăzut la art. 20 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr. 3515/2023. 3)Analiza pentru avizare efectuată la nivelul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor nu a relevat existenţa unei diferenţe semnificative între informaţiile comunicate de MNIR, în principal cu privire la numărul obiectelor culturale (aproximativ 350 obiecte conţinute în scrisoarea de intenţie semnată de cei 2 parteneri şi 673 obiecte prevăzute în Lista pieselor propuse pentru exportul temporar).

4)Contractul de împrumut nr. 2987/14.05.2024 dintre MNIR şi muzeul din Olanda a fost încheiat anterior comunicării de către reprezentanţii Ministerului Culturii a avizului de principiu (17.05.2024), deşi prin propunerea avizului de principiu membri Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor decid pentru oportunitatea exportului temporar de bunuri culturale mobile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) din Norma aprobată prin HG nr. 518/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

5)Atât Contractul de împrumut nr. 2987/14.05.2024, cât şi Certificatul de asigurare nr. T0197450008-001 nu au făcut obiectul avizării la nivelul Serviciului Juridic, Contencios din cadrul Ministerului Culturii şi nici nu au fost identificate demersuri întreprinse de reprezentanţii MNIR de a le transmite spre avizare, nefiind respectate prevederile art. 8 alin. (2) din Norma aprobată prin HG nr. 518/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Acest aspect nu a fost identificat la nivelul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, cu ocazia analizei documentaţiei depuse”.

Valoarea de asigurare a bunurilor expuse în Olanda, stabilită în urma unei reevaluări prea vechi

Corpul de Control al premierului a mai constatat că „valoarea de asigurare a bunurilor expuse în Olanda a fost ultima stabilită în urma unei reevaluări”.

„Pentru unele dintre aceste bunuri, ultima reevaluare s-a realizat în urmă cu mai mult de 14 ani, cu toate că potrivit regulii stabilite prin normele aplicabile, această operaţiune trebuia să se deruleze la intervale de 10 ani” a transmis instituţia.

Contractul de împrumut nu a fost încheiat în forma autentică prevăzută expres de articolul 8 alin. (1) lit. (a) din Norma aprobată prin HG nr. 518/2004. Această situație a apărut ca urmare a unei derogări aprobate de secretarul general din cadrul Ministerului Culturii, în numele ministrului, încălcând astfel dispozițiile articolului 63 din Legea nr. 24/2000.

„Rezultatul verificărilor a fost comunicat spre competentă valorificare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a mai precizat Corpul de Control al prim-ministrului.

Întreg raportul oficial poate fi consultat la acest link.