Pagubiti ar fi de aceasta data nu marii detinatori de portofolii, precum societatile de investitii financiare (SIF), ci micii actionari rezultati din Cuponiada. O stire Mediafax de saptamana trecuta anunta ca un numar de 40 de actionari ai societatii Faimar din Baia Mare au descoperit ca nu figureaza in Registrul Roman al Actionarilor, actiunile lor fiind vandute deja pe piata RASDAQ fara stirea lor. Furtul de actiuni a fost constatat dupa ce actionarii, cu certificatele de proprietar in mana,
Pagubiti ar fi de aceasta data nu marii detinatori de portofolii, precum societatile de investitii financiare (SIF), ci micii actionari rezultati din Cuponiada. O stire Mediafax de saptamana trecuta anunta ca un numar de 40 de actionari ai societatii Faimar din Baia Mare au descoperit ca nu figureaza in Registrul Roman al Actionarilor, actiunile lor fiind vandute deja pe piata RASDAQ fara stirea lor.
Furtul de actiuni a fost constatat dupa ce actionarii, cu certificatele de proprietar in mana, s-au prezentat la sediul societatii sa-si ridice dividendele cuvenite pentru anul financiar 1998.
Valoarea celor 32.000 de actiuni furate este de peste 20 milioane lei, cu mult mai mica decat miliardele sustrase din conturile SIF in urma cu doar cateva luni, de catre persoane bine organizate. Cu toate acestea, intrebarile legate de siguranta sistemului de tranzactionare a actiunilor pe piata RASDAQ se ridica din nou, iar organismele de supraveghere vor fi puse din nou in situatia sa ridice din umeri neputincioase.
Furturi de actiuni pe piata de capital romaneasca vor fi cu siguranta semnalate si in viitor. Este foarte posibil ca furtul anuntat acum cateva zile sa se fi petrecut cu mult timp in urma. Altfel decat in cazul furturilor de actiuni din portofoliile SIF, actionarii pagubiti acum nu sunt deloc activi pe piata de capital, astfel incat sa sesizeze in timp util disparitia actiunilor din conturile lor. Acestia isi amintesc de obicei, ca au actiuni, abia cand vine perioada incasarii dividendului si aud ca anumite cunostinte, care au subscris pentru aceeasi societate, au primit bani si ei nu. Cand afla totusi, este prea tarziu: actiunile au trecut probabil prin zeci si sute de conturi, asa incat urma lor este pierduta. In cazul furturilor de la SIF, lucrurile au fost mult mai simple. SIF Oltenia a sesizat disparitia celor 600 de mii de actiuni pe care le detinea la Asirom la scurt timp dupa ce acestea fusesera transferate in mod ilicit de la Registrul Actionarilor in contul hotilor. O mare parte din aceste actiuni nici n-a apucat sa fie vanduta mai departe, astfel incat SIF Oltenia a reintrat rapid in posesia lor, iar celelalte au fost obiectul unei singure tranzactii, astfel incat noul proprietar al acestora a putut fi identificat.
Este la fel de dificila identificarea autorilor furturilor si tragerea lor la raspundere. In mod cert, pentru a fura actiuni este nevoie de complicitatea mai multor persoane care au acces atat la informatii despre posesori, cat si la sistemul de tranzactionare. Pentru o persoana care are acces la sistemul de tranzactionare, este relativ usor sa transfere niste actiuni, fara stirea titularului, intr-un alt cont. Informatia de baza pe care trebuie sa o afle este codul numeric personal dupa care titularul este identificat la Registrul actionarilor. Aceasta este o informatie extrem de usor de procurat. Liste intregi ale actionarilor, impreuna cu codurile numerice personale, au circulat in decursul procesului de privatizare de la Agentia Nationala de Privatizare la societatile emitente si de aici inapoi la Registrul Roman al Actionarilor. Era de ajuns ca o persoana din societate sa fi copiat pe o discheta aceste liste si in cardasie cu persoane dintr-o societate de intermediere sa demareze furtul. Cei mai vulnerabili sunt astfel acei actionari care si-au pastrat actiunile primite initial, si nu cei ce realizeaza tranzactii periodic pe piata.