În cadrul summit-ului G20 care a început azi la Londra, se discută ca o sumă între 750-1.000 miliarde de dolari să formeze un fond din care să fie ajutate ţările afectate grav de recesiune. Aceşti bani ar urma să fie plasaţi în administrarea FMI. Suma este mai mare decât se aşteptau analiştii, înaintea summit-ului vehiculându-se sume între 250-500 miliarde dolari.
Liderii participanţi au căzut de acord ca 100 miliarde dolari din această sumă să fie pompaţi în îmbunătăţirea comerţului mondila, prin măsuri de garantare a creditelor destinate exportatorilor şu prin susţinerea rezervelor valutare ale ţărilor în curs de dezvoltare. O concluzie pe această temă va urma să fie comunicată de premierul britanic Gordon Brown, onoarea revenindu-i pe motiv că este gazdă a reuniunii.
În plus faţă de aceşti bani, este luată în calcul şi posibilitatea ca FMI să primească permisiunea de a-şi vinde rezervele de aur. Tot într-o structură de flexibilizare a resurselor provenite de la FMI mai se discută şi despre posibilitatea ca ţările care se împrumută de la FMI şi primesc DST (drept special de tragere, al cărui curs zilnic este calculat şi de BNR) să poată schimba acest tip de monedă în valută forte precum dolari sau euro pe pieţele internaţionale.
Discuţiile se poartă pe un ton mai mult rece decât cordial. Până la această oră, liderii mondiali nu au căzut de acord asutpra unui plan coerent de coordonare a acestor bani. De altfel, propunerile pentru regularizarea pieţelor financiare internaţionale au rămas în suspensie.
