Gabriel Biriș susține că România și-a rezolvat problemele economice prin împrumuturi
Potrivit lui Gabriel Biriș, specialist în domeniul fiscalității, economia românească ar fi asemănătoare cu cea a unui culturist care utilizează substanțe interzise. Atunci când aceste substanțe sunt eliminate, organismul suferă o prăbușire rapidă.
Intervenția crescută a statului român în economie este percepută ca fiind tot mai disproporționată și lipsită de înțelegerea mecanismelor economice. Politicienii prezentului, concentrându-se mai mult pe măsuri menite să câștige voturi decât să asigure stabilitate economică, contribuie la crearea unei multitudini de facilități și scutiri fiscale, care adesea se dovedesc excesive și fragmentate.
Această abordare conduce în cele din urmă la o segmentare a cetățenilor în categorii distincte, așa cum a subliniat într-un interviu pentru „Republica specialistul în fiscalitate”, Gabriel Biriș, care este avocat și a îndeplinit anterior funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanțe.
„În momentul în care vine o criză peste tine și tu nu ai cu ce să răspunzi, atunci ai o problemă. Și am văzut lucrurile astea. La noi s-au rezolvat problemele, împrumutându-ne. Practic, economia românească este ca un culturist din ăla mare care se dopează.
În momentul în care scoți dopingul, se prăbușește organismul. Dacă se va întâmpla vreo nenorocire, și nu vorbesc de război, ci de retrogradarea ratingului de țară, și nu ne vom mai putea împrumuta, vom avea mari probleme”, potrivit lui Gabriel Biriș.
De-a lungul anilor, oficialii noștri au fost captivi ai unei logici repetate: când se confruntă cu cazuri de furt din buzunare într-un autobuz, nu acționează pentru a distruge rețeaua și a aplica legea direct asupra infractorilor, ci aleg să închidă complet linia de autobuz pentru a „rezolva” problema.
Cu toate acestea, această abordare nu face altceva decât să agraveze situația, în loc să o soluționeze. În continuare, vă invităm să citiți câteva sugestii oferite de Gabriel Biriș.
Facilitățile fiscale trebuie să aibă caracter temporar
În țara noastră, există o multitudine excesivă de facilități fiscale și exonerări, iar unele voci argumentează că este necesar să fie eliminate unele dintre aceste facilități, cum ar fi cele din domeniul IT-ului.
Conceptul de facilitate fiscală ar trebui să fie asociat cu un caracter temporar și să vizeze obținerea unor rezultate specifice. În general, prin facilități fiscale se înțelege o diminuare a impozitelor și contribuțiilor în raport cu regimul standard. Aceasta poate fi realizată în două moduri: fie prin reducerea cotelor de impozitare sau eliminarea/ scutirea de la plata impozitului, fie prin diminuarea bazei impozabile, susține Biriș.
„Noi vorbim foarte multe de scutirile în zona IT, care sunt în vigoare de la începuturile anilor 2000. Dar ele nu sunt singure. Scutiri au fost ulterior și în zona angajaților în construcții, dar și în zona angajaților din agricultură și industria alimentară. Au existat și modificări, prin faptul că s-a redus plafonul de scutire.
În ceea ce privește facilitățile prin modificarea bazei, cred că cel mai bun exemplu este cel de la contribuțiile sociale, unde la contribuabilii care obțin venituri din contracte de muncă baza de calcul e cât câștigă, adică salariul brut. Și vorbim de 25% CAS + 10% CASS. În schimb, pentru veniturile din alte tipuri de venituri, cum ar fi venituri din activități independente, baza de calcul nu mai e cât câștigi, ci este semnificativ mai mică. Baza de calcul a contribuțiilor a fost salariul minim (2018 – 2020).
Asta e o facilitate, chiar dacă nu e o scutire. Cred că nimic nu justifică din punct de vedere economic și social scutirile. Nici pe termen scurt, nici pe termen lung sau nelimitat, cum am văzut în zona IT de peste două decenii. De ce? Pentru că ele creează distorsiuni”, potrivit specialistului.
Care este situația în domeniul de IT, construcții, agricultură și producția de alimente
Biriș evidențiază că inițial, în sectorul IT, angajații firmelor care generau venituri din dezvoltarea de programe informatice erau scutiți. Ulterior, sfera de aplicare a facilității s-a extins. Cu toate acestea, condiția principală rămânea ca angajatorii să obțină venituri din domeniul IT. Cu toate acestea, există și alte tipuri de companii sau instituții publice care au nevoie de specialiști în IT, chiar dacă nu generează venituri din vânzarea de software.
„În zona de construcții, firmele de infrastructură au nevoie de șoferi. Pe aceeași șoferi concurează și firmele de transport internațional, care însă nu beneficiază de scutiri, deci costă mai mult să dai același net.
În agricultură și producția de alimente, o firmă care produce sucuri, care face cam aceleași lucruri ca o firmă care produce bere, e scutită, adică angajații ei sunt scutiți. Ceilalți nu sunt scutiți, deci e mai scump.
În momentul de față piața muncii duce lipsă de oameni calificați și e foarte ușor pentru o firmă care beneficiază de scutiri să atragă angajații de la o firmă care nu beneficiază de scutiri.
În plus, față de distorsiunile concurențiale, există și o problemă de reducere a veniturilor bugetare. Scutirile crează categorii diferite de cetățeni: cetățenii de rangul întâi, care sunt „importanți” și nu trebuie să plătească impozite sau contribuții, și cetățenii de rangul doi, care plătesc și pentru cei „importanți”.
Acest lucru nici nu prea e constituțional, că în Constituția României se spune că toți suntem egali în fața legii, fără privilegii și discriminări. Abordarea asta diferită în funcție de cum îți câștigi banii distruge liantul care face din orice populație o națiune, și anume solidaritatea. Nu poți să-i ceri unuia care nu are nicio scutire să fie solidar cu cei care au scutiri”, susține avocatul, potrivit Republica.ro.
Gabriel Biriș sprijină renunțarea la privilegiile deja existente
Conform opiniei exprimate de Biriș, reforma sistemului de impozitare a pieței muncii nu poate fi realizată eficient până când nu renunțăm la aceste privilegii și distorsiuni fiscale existente.
Practic, sarcina fiscală trebuie să depindă exclusiv de cât câștigi, nu de cum câștigi. Contribuțiile, trebuie să înțelegem că nu sunt impozite, ci niște plăți care implică contraprestații care se bazează pe solidaritate. Contribuțiile trebuie să aibă baza de calcul plafonată, pe suma veniturilor, la un nivel rezonabil, în așa fel încât și sarcina fiscală totală să fie una rezonabilă și acceptabilă de majoritatea.
Avocatul subliniază că din punct de vedere tehnic, nu ne confruntăm cu o criză, deoarece pentru a fi declarată oficial, este necesară o scădere a PIB-ului timp de două trimestre consecutive. Cu toate acestea, recunoaște că traversăm un moment dificil. Economiștii discută despre politici pro-ciclice și anti-ciclice. Iată ce sunt acestea, în opinia lui specialistului în fiscalitate.
„Politicile pro-ciclice, din păcate, sunt cele care amplifică problemele. Politicile anti-ciclice sunt cele de dorit, dar care nu s-au întâmplat niciodată în România. De ce politicile pro-clicice amplifică problemele? Pentru că, la noi, tot timpul când ne-a fost bine am crescut cheltuielile și am redus taxele.
În loc să strângem bani albi pentru zile negre, în loc să punem bani la un loc sigur pentru momentele când vom avea nevoie de ei, noi i-am risipit și ne-am întins mereu mai mult decât ne e plapuma.
Acum, principala presiune din punct de vedere economic cred că este generată de deficitul nostru excesiv, care e dinainte de pandemie. Practic, pe noi ne-a prins toate crizele cu pantalonii în vine”, spune expertul.
Măsurile fiscale recente corectează, de fapt, excesele
Biriș afirmă că în prezent ar fi mai precaut în criticarea măsurilor adoptate recent. Potrivit lui, acestea par a fi necesare pentru corectarea unor excese sau abuzuri. El remarcă că nu au fost înregistrate creșteri ale cotei standard de TVA, ci mai degrabă eliminări ale unor cote reduse.
„Eram la categoria „Junk” în criza din 2008-2009 și am văzut ce s-a întâmplat în 2010. Aia a fost o altă măsură pro-ciclică. În momentul în care intri în criză, crești masiv taxele și scazi veniturile. Ce s-a întâmplat atunci? Au tăiat otova salariile bugetarilor, au crescut semnificativ TVA, iar asta ne-a făcut mult mai grea revenirea.
Acum aș fi un pic mai circumspect în a critica măsurile din ultima perioadă, pentru că ele sunt mai degrabă niște măsuri necesare pentru corectarea unor excese. Nu am văzut creșteri de costă standard de TVA. Am văzut unele eliminări de cote reduse.
Nu am văzut creșterea cotelor de impozit pe venit, pe profit, pe contribuții, însă au mai dispărut din excepții. Teama tuturor este că răul mare abia urmează să vină, pentru că 2024 e an electoral și nu vor fi modificări semnificative, dar din 2025 există îngrijorări că vor urma lucruri mult mai rele decât ne putem gândi, iar lipsa de încredere în viitor ne face să ne simțim deja în criză”, a explicat Gabriel Biriș.
