Gabriel Resources precizează că acțiunea vizează disputa companiei cu autoritățile române în legătură cu dezvoltarea proiectului minier Roșia Montană, la care Gabriel Resources deține o participație de 80,69%.
Compania canadiană susține că, în continuare, caută să ajungă la un acord la nivel înalt cu autoritățile române pentru a soluționa disputa. Cu toate acestea, Gabriel Resources este decis să-și protejeze drepturile și interesele în România, și în absența dorinței autorităților române de a intra în dialog, compania a decis să recurgă la justiție printr-o cerere de arbitraj și a angajat firma White & Case LLP pentru a o reprezenta în acest dosar.
'Compania crede în continuare că este în interesul tuturor acționarilor în acest proiect, în special al statului român, dacă s-ar autoriza și dezvolta acest proiect iar Gabriel este în continuare dispus să discute cu Președintele României și Guvernul pentru a atinge acest obiectiv', declară președintele director general de la Gabriel Resources, Jonathan Henry.
Gabriel Resources a amenințat încă din luna septembrie 2013 că va da în judecată guvernul român și că va cere despăgubiri de până la patru miliarde de dolari, din cauza 'multiplelor încălcări ale tratatelor de investiții'.
Procedurile de arbitrajul comercial internațional în general, iar cele de arbitraj împotriva guvernelor în particular, au devenit din ce în ce mai populare, câștigând teren în fața litigiilor tradiționale derulate în tribunal. Creșterea tratatelor bilaterale de investiții dintre țări a condus la o creșterea puternică a numărului de cazuri de arbitraj împotriva guvernelor, derulate prin curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, cunoscută sub denumirea de Centrul Internațional de Soluționare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID). În general, cazurile de arbitraj comercial internațional sunt judecate cu ușile închise și tind să fie mai scurte decât litigiile la tribunal și conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.
