‘Bugetul pe anul acesta al Primăriei Generale a Capitalei are ca prioritate rezolvarea marilor probleme de infrastructură ale Capitalei. Aş vrea să subliniez faptul că ne preocupă lipsa parcărilor din Bucureşti, avem alocată în acest sens o primă sumă de 11 milioane de euro, mă refer atât la parcările de la intrarea în Bucureşti, cât şi la cele din centru, multe fiind incluse în PIDU. De asemenea, acordăm o atenţie deosebită promovării mijloacelor alternative de deplasare în Bucureşti. Cred că Bucureştiul poate să fie un oraş al bicicletelor, ca marile capitale europene, motiv pentru care am alocat în bugetul pe anul acesta suma de 2 milioane de euro pentru pistele de biciclete, alţi 10 milioane de euro au fost alocaţi de Ministerul Mediului în 2014’, a declarat primarul general Gabriela Firea, citată în comunicat.

Municipalitatea precizează că nu a autorizat protestul bicicliştilor programat sâmbătă în Bucureşti deoarece organizatorii nu au solicitat aprobarea, limitându-se la înştiinţarea Comisiei de Analiză şi Avizare a Cererilor pentru Desfăşurarea Adunărilor Publice din cadrul PMB.

‘Motivul invocat de organizatori pentru acest demers a fost acela că au depus în anul 2013 o solicitare pe care o consideră valabilă până în anul 2020. Primăria Municipiului Bucureşti a transmis organizatorilor un răspuns în data de 21 aprilie, prin care s-a explicat necesitatea discutării în vederea autorizării evenimentului în fiecare an, cererea depusă în anul 2013 fiind valabilă doar în acel an. În cazul manifestărilor de amploare, cu trasee care străbat marile artere de circulaţie (ex. Calea Victorie), este necesară analiza şi discutarea cât mai aproape de data desfăşurării evenimentului, pentru a se evita suprapunerea cu eventualele lucrări edilitar-gospodăreşti care ar putea să se desfăşoare în zonele respective. (…) În ce priveşte motivele acestui protest, Primăria Municipiului Bucureşti îşi reafirmă angajamentul de a sprijini şi încuraja mersul cu bicicleta în Capitală, nu doar în scop recreativ, ci ca un mod alternativ de transport’, se arată în comunicatul citat.

Referitor la implicarea societăţii civile în elaborarea planului de mobilitate urbană, Primăria Capitalei susţine că încă din anul 2012 au existat discuţii la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti la care au participat activ mai multe asociaţii şi grupuri civice, inclusiv OPTAR, iar în urma acestora s-a constituit un grup de lucru pentru realizarea Planului Integrat de Mobilitate.

 

‘Atât Primăria Capitalei, cât şi CJ Ilfov au publicat Planul de Mobilitate pe site-urile proprii (www.pmb.ro şi www.cjilfov.ro) şi au organizat în perioada elaborării acestuia (în 2015), dar şi ulterior (primul trimestru al anului 2016) trei dezbateri publice cu participarea instituţiilor interesate şi a cetăţenilor. La toate aceste întâlniri a participat atât OPTAR, cât şi alte ONG-uri care s-au arătat interesate de PMUD. (…) Reprezentanţii ONG-urilor care au participat la dezbaterea publică organizată de municipalitate în cursul anului trecut au declarat că susţin proiectul, mai ales că presupune dezvoltarea infrastructurii pentru pistele de biciclete, dar şi modernizarea transportului public, şi au insistat ca PMUD să acorde prioritate proiectelor ce presupun facilitarea mobilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi’, se mai arată în comunicatul de presă transmis de Serviciul pentru Relaţia cu Mass-Media din cadrul Primăriei Capitalei. AGERPRES