În acest sens, Firea a remarcat că Bucureştiul a depăşit media UE în ceea ce priveşte produsul intern pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare, inclusiv oraşe precum Roma, Madrid, Berlin sau Lisabona. Ea a admis că din perspectiva mai multor indicatori socio-economici, bucureştenii au un nivel de trai mai ridicat decât în multe zone statale dezvoltate ale UE. 

"Există însă, fără îndoială, un decalaj încă ridicat în ceea ce priveşte condiţiile de locuire din Capitala României, iar aici vorbim de condiţiile de trafic, parcările, spaţiile verzi şi alte aspecte care ţin de calitatea vieţii într-o mare metropolă. Dezvoltarea economică a Capitalei a mers mult mai repede decât dezvoltarea urbană", a spus ea. 

Ea a reamintit că în penultima şedinţă a Consiliului General al Capitalei au fost adoptate o serie de proiecte din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, care îşi propune reconfigurarea zonei centrale a Capitalei. Primarul general a adăugat că în şedinţa ordinară a CGMB de luna viitoare va fi supus aprobării Planul de Mobilitatea Urbană Durabilă. 

Totodată, Gabriela Firea a atras atenţia asupra faptului că Bucureştiul are circa 3.800 de kilometri de conducte de transport şi distribuţie a apei şi energiei termice, o lungime semnificativ mai mare decât distanţa Bucureşti-Londra. 

"Dacă am înşira în linia dreaptă conductele de termoficare din reţeaua Capitalei, ne-am putea conecta direct la puţurile de petrol din Kuweit. Este o reţea enormă, iar problema este că 70% din conductele care alcătuiesc sistemul de termoficare bucureştean au o vechime de 30-40 de ani. Acesta este motivul pentru care pe segmentul de transport şi distribuţie pierderile sunt foarte mari: 20-30, aproape 40% de multe ori", a mai spus ea. 

În acest context, a menţionat că în cadrul întâlnirii pe care a avut-o la Bruxelles cu comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, a discutat despre posibilitatea extinderii programului de reabilitare a 500 de kilometri de reţea de termoficare, pentru alţi 500 de kilometri. 

Gabriela Firea a subliniat că un alt obiectiv strategic îl reprezintă staţia de epurare a apei de la Glina, a cărei realizare era prevăzută chiar în documentaţia de aderare a României la UE, fiind vorba despre un obiectiv care ar fi trebuit finalizat până la sfârşitul anului trecut. 

"Am realizat doar prima etapă a unui proiect care însumează aproape 336 de milioane de euro. Urmează acum partea mai consistentă a investiţiei şi ca volum de lucrări. Prioritatea noastră în această chestiune este de a construi unitatea de incinerare a nămolului rezultat în urma epurării apelor. În prezent, depozităm circa 40 de tone de nămol pe zi în groapa de gunoi de la Glina, ceea ce creşte semnificativ costurile de operare ale staţiei de epurare", a arătat ea. 

În ce priveşte managementul deşeurilor menajere, primarul general a menţionat că, potrivit directivelor UE, în acest an trebuie reduse cu 35% cantităţile de deşeuri bio-degradabile. 

"Este evident că dacă vrem să reducem ceea ce depozităm, diferenţa trebuie să fie ori reciclată, prin colectarea selectivă, ori incinerată. Aici ajungem la proiectul realizării unei instalaţii pentru tratarea termică a deşeurilor menajere care să fie totodată şi producătoare de energie", a menţionat ea.