Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Gabriela Firea anunță că drama copiilor din Ucraina a stârnit emoții în rândul românilor, drept urmare, foarte multe familii și-au exprimat dorința de a deveni părinții copiilor instituționalizați refugiați în România.

„Drama copiilor ucraineni a stârnit un impresionant val de emoție și sunt realmente mișcată de modul în care ne-am mobilizat cu toții! Românii au demonstrat, încă o dată, că știu ce înseamnă să sari în ajutorul cuiva și foarte mulți și-au exprimat dorința chiar să devină părinții copiilor instituționalizați refugiați în România, nu doar să le ofere celor mici adăpost, o haină călduroasă și o masă caldă.

De la începutul crizei umanitare, în România au intrat pe la punctele de trecere a frontierei 460 de copii proveniți din centrele de plasament din Ucraina, din care, în prezent mai sunt în sistemul de protecție specială din România 168 copii în centre din București, Prahova, Brașov, Constanța, Iași, Suceava, Tulcea, Sibiu, Maramureș sau Timiș”, anunță, pe Facebook, Gabriela Firea.

Cum pot fi adoptați copiii din Ucraina?

Pe de altă parte, ministrul a explicat că toți copiii neînsoțiți sau care au ajuns în România din centrele de plasament din Ucraina nu pot fi adoptați de familiile din România, în contextul în care doar autoritățile din Ucraina pot stabili acest aspect.

Mai exact, Firea explică că pentru a adopta un copil, este nevoie de un demers care poate fi inițiat exclusiv de către autoritățile ucrainene, statul român neavând nicio competență în acest sens. Ea a mai adăugat că, în prezent, România doar asigură copiilor o protecție temporară, până când aceștia se vor putea întoarce în țara lor.

„Copiii neînsoțiți sau proveniți din centrele de plasament din Ucraina care au ajuns pe teritoriul României sunt cetățeni ucraineni, iar situația lor, din punct de vedere juridic, este clarificată doar de către autoritățile din țara vecină, în conformitate cu legislația internă proprie.

Prin urmare, orice demers privind o posibilă adopție a unui copil poate fi inițiat exclusiv de către autoritățile ucrainene, statul român neavând nicio competență în acest sens. Legislația în domeniul protecției copilului este foarte clară și apără interesele minorului înainte de toate.

Obligația noastră ca stat este aceea de a le asigura copiilor ucraineni o protecție temporară, pe perioadă determinată, respectiv până la momentul în care este posibilă reîntoarcerea în siguranță în țara lor, cu respectarea corespunzătoare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, adaugă Firea.

Ce reguli există în România

În ceea ce privește procedura de adopție din România, ministrul a mai precizat că în ultimii ani, aceasta a fost simplificată astfel încât cei care vor să devină părinți să poată face acest lucru mai ușor.

„Astfel, cetățenii sau familiile de români care doresc să devină părinții unor copii aflați în prezent în îngrijirea statului pot adopta numai copii cetățeni români. În acest moment, aproximativ 5.800 de copii din sistemul de protecție specială sunt adoptabili.

De asemenea, de la începutul anului până în prezent pentru încă 1.000 de copii a fost demarată procedura de deschidere a adopției. Pentru a iniția o procedură de adopție, cei interesați se pot adresa Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul sau sectorul în care au domiciliul înregistrat sau au reşedinţa și vor primi informații în legătură cu etapele pe care trebuie să le parcurgă. Pe scurt, procedura legală presupune obținerea unui atestat de adopție, în urma unui proces de evaluare (socială, psihologică, de pregătire)”, arată Gabriela Firea.

Gabriela Firea, despre etapele procesului de adopție în România

În cadrul aceleiași postări, fostul primar al Capitalei a prezentat și etapele procesului de adopție de pe teritoriul țării. Potrivit acesteia, prima etapă este potrivirea inițială, apoi procedura practică.

Doar în cazul în care se constată compatibilitatea dintre copil și familia adoptatoare, este sesizată instanța judecătorească pentru încredințarea copilului în vederea adopției, pentru o perioadă de 90 de zile. Ulterior acestor zile, instanța judecătorească va decide dacă va admite cererea de încuviințare a adopției.

„Prima etapă a procesului de adopție – potrivirea inițială – se realizează pornind de la nevoile și caracteristicile copilului adoptabil, luând în considerare capacitatea familiei atestate de a răspunde acestora și este realizată prin identificarea şi selectarea din cadrul Registrului Național pentru Adopții (R.N.A) a familiilor atestate care răspund nevoilor fiecărui copil. Ulterior se realizează potrivirea practică, prin facilitarea contactului direct între copil şi familia atestată. Au loc întâlniri ale copilului cu adoptatorul/ familia adoptatoare sau chiar găzduirea copilului, pentru o perioadă de cel mult o săptămână, de către cei care doresc să-i devină părinți.

În cazul în care se constată compatibilitatea dintre copil și familia adoptatoare, este sesizată instanța judecătorească pentru încredințarea copilului în vederea adopției, pentru o perioadă de 90 de zile. La finalul acestora, dacă instanța judecătorească, pe baza probelor administrate, şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului, va admite cererea de încuviințare a adopției.

Va urma, timp de cel puțin doi ani, etapa monitorizării postadopție, realizată de specialiștii DGASPC, când se va urmări evoluția copilului adoptat şi a relațiilor dintre acesta şi părinții adoptatori, în vederea integrării depline a copilului în noua sa familie”, conchide Firea.