Gabriela Firea a transmis „tuturor celor care muncesc” un mesaj cu ocazia zilei de 1 Mai. Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse le-a urat acestora gânduri bune, un an mai bun și „munca să vă fie răsplătită”.
Gabriela Firea, mesaj de 1 Mai
Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, a transmis luni, într-o postare pe contul de socializare „gânduri bune” celor care muncesc. Cu ocazia zilei de 1 Mai, ministrul le-a urat acestora „un an mai bun iar munca să vă fie răsplătită”.
„Un om care nu muncește nu știe să prețuiască munca altuia – Alexandru Vlahuță. La mulți ani, tuturor celor care muncesc!
Fie că sunt femei casnice, care muncesc pentru familie și gospodărie toată ziua, sau femei care au un job la privat sau în domeniul bugetar dar lucrează și pentru propria casă, bărbați în apogeul carierei sau la început de drum.
Gânduri bune azi tuturor celor care muncesc!”, a transmis Firea.
Să aveți un an mai bun
„Cu mulți ani petrecuți în școli sau mai puțini. Din învățământ, sănătate, social, cultură, industrie, prestări servicii, agricultură, administrație, alte profesii liberale – ziariști, avocați, notari, arhitecți, contabili etc -, ori antreprenori sau muncitori, cu toții meritați respect și prețuire pentru efort, implicare, dăruire, pasiune, creativitate, perseverență, sacrificii!
Să aveți un an mai bun iar munca să vă fie răsplătită!”, a scris Gabriela Firea, într-un mesaj pe Facebook adresat românilor cu ocazia zilei de 1 Mai.
Semnificația Zilei Muncii
Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 Mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la opt ore.
Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.
Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în România în 1890, iar, în timpul comunismului, această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.