Soluționarea dosarelor Revoluției și Mineriadelor a fost încetinită din cauza discontinuității

Luni, 20 februarie 2023, Gabriela Scutea şi Alex Florin Florenţa de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care candidează pentru funcţia de procuror general al României, au susținut un interviu în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

În cadrul acelui interviu, Cătălin Predoiu a întrebat-o pe Gabriela Scutea care crede ea că au fost cauzele principalele ale trenării soluţionării „dosarelor istorice” legate de Revoluția din 1989 și de Mineriade (termen generic cu care sunt denumite violențele exercitate de minerii români în perioada postdecembristă. În total au avut loc șase mineriade: 28-29 ianuarie 1990, 18-19 februarie 1990, 13-15 iunie 1990, 24-28 septembrie 1991 și 4-23 ianuarie 1999.)

Potrivit spuselor sale, unul dintre factorii-cheie care au dus la trenarea soluţionării „dosarelor istorice” a fost discontinuitatea, reamintind faptul că niciunul dintre procurorii care investighează acum „Mineriada” nu a lucrat anterior în acest caz.

„Un factor-cheie pe aceste dosare ale Revoluţiei şi Mineriadei l-a constituit discontinuitatea. Discontinuitate însemnând că în 2006 ne-am confruntat cu o schimbare a competenţei pentru infracţiunile comise de militari în civil şi dosarele au trecut de la Secţia Parchetelor Militare la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică.

Am avut o soluţie de clasare, care întâi a rămas clasare în timp, până când să fie infirmată, în dosarul Revoluţiei, iar, în prezent, avem o discontinuitate totală. Nimeni dintre procurorii care investighează dosarul Mineriadei nu a lucrat anterior în acest dosar. Pe cale de consecinţă, este vorba despre un volum foarte mare de informaţie care trebuie asimilat şi pe care l-am comunicat în mod corespunzător şi către Ministerul Afacerilor Externe în ceea ce priveşte supravegherea executării hotărârilor pronunţate de CEDO cu privire la dosarul Revoluţiei şi cu privire la Mineriadă”, a declarat, luni, Gabriela Scutea.

„Pe dosarul Revoluţiei pot să vă spun o constatare personală şi asta se poate observa prin datele actelor procedurale emise în cauză. După modificarea legislativă din 2006 de schimbare a competenţei, fostului procuror-şef al Secţiei Parchetelor Militare i-au trebuit luni, nu două săptămâni, nu o lună, ci mai multe luni ca să decline dosarul la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică.

Discuţia a fost că el vrea să îl investigheze. I-am spus: ”Ai toată deschiderea din partea noastră să-ţi faci trecerea în rezervă din procuror militar în procuror civil şi mergi la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi fă dosarul, dar procedura este procedură””, a adăugat procurorul general.

Adevărul despre dosarele istorice

Potrivit spuselor sale, diferenţele se văd şi între resursele Ministerului Public. Ancheta a fost desfăşurată din 1997 până în 2006, dar în 2010 a avut resurse mai încete și mai puţin tehnicizate decât cele actuale.

Momentul determinant a fost acela în care s-a pus în discuţie incidenţa unei infracţiuni internaţionale reglementată de Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi depăşirea raportării la infracţiunile clasice de drept comun, cum funcţionase dosarul anterior, pe infracţiunea de omor şi tentativă de omor, a explicat ea, potrivit Agerpres.