Procurorul de caz Ana Dana, cea care s-a ocupat de dosarele în care foștii președinți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duță și Irinel Popescu, au fost trimiși în judecată, a făcut o gafă de proporții.
Gafă uriașă în dosarul CNAS! Ce a făcut, de fapt, DNA
Luju.ro scoate la iveală faptul că procuroarea Ana Dna i-a trimis pe cei doi foști președinți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în judecată fără să ia în considerarea aplicarea legii răspunderii ministeriale de care cei doi beneficiau. Mai mult decât atât, aceasta trebuia să ceară o cerere de următire penală de la Parlament sau de la președinte.
Amintim că art. 290 alin. 2) din Legea nr. 95/2006 prevede că „președintelui CNAS îi sunt aplicabile prevederile legii responsabilitătii ministeriale”, raportat la 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.
În acest context, DNA ar fi trebuit să urmeze procedura privind răspunderea ministerială, chiar dacă aceasta presupune ridicarea imunității de către una din Camerele Parlamentului sau președintele României, notează sursa anterior citată.
În cazul celor doi foști președinți ai CNAS, procuroarea de caz nu a verificat acest aspect și nu a cerut clarificarea aplicării legii răspunderii ministeriale. Chiar dacă acest lucru nu este în concordanță cu legea, sursa anterior menționată notează că se încearcă să se treacă cu vederea această greșeală.
Legea, interpretată după bunul plac
Luju.ro mai arată că, în cazul fostului președinte CNAS Lucian Duță, cererea formulată de acesta cu privire la încetarea procesului penal pentru lipsa cererii de urmărire penală a fost respinsă de Tribunalul București.
Ulterior, fostul președinte CNAS a cerut completului format din judecătoarele Daniela Panilogu și Alina Nadia Gulutanu sesizarea ÎCCJ, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în interpretarea dispozițiilor art.290, alin.2 din Legea nr.95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, respectiv dacă președintelui CNAS îi sunt aplicabile normele speciale privitoare la procedura de urmărire penală și de judecare, prevăzute de art.12-art.13 din Legea nr.115/1999, privind responsabilitatea ministerială, spune sursa anterior citată.
După ce Curtea de Apel București a constat că dispozițiile îi sunt aplicabile prevederile legii responsabilitatii ministeriale, constituie o norma de trimitere la întregul legislației în materie.
Așadar, cele două judecătoare au interpretat că fostului președinte CNAS i se aplică și prevederile dispozițiilor art.3, alin.1 si alin.2 din Legea nr.90/2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului României, (care prevad că”(1) Guvernul este alcătuit din primul-ministru și miniștri” și cî „(2) Din Guvern pot face parte: viceprim-miniștri, miniștri de stat, precum și miniștri delegați, cu însărcinări speciale pe lângă prim-ministru, prevazuți în lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de încredere”). Așadar, cele două judecătoare au decis să respingă solicitarea de desizare a ÎCCJ pentru că aceasta este neîntemeiată.
Sursa foto: INQUAM Photos, Octav Ganea