Preturile carnii si preparatelor din carne de pasare din productia interna sunt cu mult mai mari decat cele de pe pietele internationale. Aceasi situatie se inregistreaza si la oua. In primul trimestru al anului 2001, importurile de carne de pasare din import s-au facut la un pret mediu de 903 USD/tona, fata de cea provenita de la producatorii interni care au vandut la preturi cuprinse intre 1750 si 2700 USD/ tona.
Fata de sfarsitul lunii decembrie 2000, in primul trimestru al acestui an, preturile din productia interna la carne si preparate din carne de pasare au crescut cu procente cuprinse intre 17 si 28%, conform datelor comunicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice. Producatorii justifica cresterile prin preturile materiilor prime, furajele scumpindu-se cu 90%, comparativ cu aceasi perioada a anului trecut. In structura pretului de cost, furajele impreuna cu energia electrica ating 70% din total. Porumbul, componenta de baza a hranei pasarilor, ajunsese in iarna la preturi de aproape 6000 lei/kg. Doar importul unui contingent scutit de taxe vamale a reusit scaderea pretului unui kilogram de porumb la 3.700 lei, considerat totusi prea mare pentru a face fata concurentei.
La data de 31 aprilie, Uniunea crescatorilor de pasari a calculat un pret mediu al carnii de pui de 53.846 lei/kg, situat mult peste cel al importurilor. Preturile reduse ale producatorilor externi se datoreaza in mare masura si subventiilor pe care le primesc de la stat, argument invocat de crescatorii romani de pasari care solicita, la randul lor, sprijin guvernamental. Pe scurt, costurile ridicate de productie, corelate cu presiunea exercitata de importurile ieftine, dau fiori producatorilor interni, care solicita protectie marita din partea statului. La ora actuala, speranta lor se leaga de o recolta sporita de cereale, care le-ar reduce substantial costurile.
Pe langa importurile din UE, reglementate printr-un contingent cu dubla optiune zero, care este privit de catre autoritatile romane ca un exercitiu de integrare, intra alte mii de tone de carne sau oua sub pretul pietei. Din Moldova, cu care avem acord de liber schimb, vin pulpele americane care fenteaza elegant controlul vamal in lipsa unor reglementari care sa stabileasca originea produsului. Nici calitatea nu este verificata, din moment ce apar pe piata produse sub standardele acceptate international, venind si de la abatoare din tarile calde, cum sunt cele din Insulele Belize.
Cresterea pasarilor este o afacere privata
Procesul de restructurare al aviculturii a fost practic finalizat in anul 1999, cand statul si-a lichidat particicipatiile la societatile din acest sector. O radiografie a Fondului Proprietatii de Stat efectuata in acel an evidentia faptul ca din 55 de societati comerciale din domeniul avicol, 30 se aflau in lichidare, reogarnizare judiciara sau executare silita, 5 in lichidare administrativa si 20 erau privatizate. Acesta a fost rezultatul constrangrilor la care FPS a fost supus de catre Banca Mondiala pentru respecatarea angajamentelor asumate de statul roman in cadrul programului ASAL. Desi acest acord a fost criticat vehement la vremea respectiva, redimensionarea capacitatilor de productie la nivelul cererii a fost favorabila pentru cresterea productivitatii. Productivitatea muncii a crescut de la 10,14 tone/ muncitor in 1998, la 17,79 tone/ muncitor in 2000.
Un alt aspect pozitiv l-a constituit accesul investitorilor la preluarea unor parti din activele unitatilor avicole, la preturi modice. Acest lucru a condus la concentrarea fermelor in mainile unor oameni de afaceri interesati de cresterea productiei si lansarea unor branduri competitive. De exemplu, de la inceputul acestui an, grupul de firme din care face parte si Toneli 99 SRL, a ajuns sa administreze fabricile de nutreturi Titu si Crevedia, fermele avicole Buftea, Gaesti si Turnu Magurele, cu un total de 700 angajati. Acelasi drum pentru o productie integrata l-a ales si Avicola Brasov, societate privatizata in 1996 prin metoda MEBO, ca sa dam numai doua exemple.
Nu exista mari concentrari economice in sectorul aviculturii, marii producatori fiind unitatile din Bacau (specializata in cresterea curcanilor), Lumina Constanta, Brasov, Crevedia, Buftea, Focsani, Slobozia, Calarasi, Botosani, Bucuresti.
In partea de vest a Romaniei nu mai exista mari combinate avicole. Unitatile din Timisoara, Arad, Oradea nu au putut face importurilor din Ungaria, imposibil de controlat datorita micului trafic de frontiera care detine un procent important din piata locala. Subventionarea puternica a zootehniei din tara vecina se reflecta in preturile scazute ale produselor industriei alimentare.
Avem un acord cu UE prin care s-a stabilit un contingent cu dubla optiune zero, de 3.300 tone de carne de pasare. Ca urmare, aceasta cantitate, majorata anual cu 10%, va fi exportata din Romania spre UE si automat, 3.300 tone vor veni din UE catre Romania fara subventii la export si fara taxe vamale. „Este un acord agreat si reprezinta un exercitiu de integrare. Dar nu aceasta este problema. Putem face fata importurilor legale, dar cele incorecte sunt periculoase, intrucat prin neplata darilor catre stat, taxe vamale si TVA la valoarea normala de circulatie mondiala, importatorul obtine o marja cu care ne poate concura pe noi foarte usor. De la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei nu am avut insa prea multe semnale pozitive in sensul protectiei reale a producatorilor interni”, ne spune Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania. O parte din vina revine si lucratorilor vamali care nu aplica prevederile Ordinului 68 din septembrie 1997, care autorizeaza acest gen de importuri din punct de vedere sanitar veterinar. Un simplu control al originii produselor ar stopa importurile de pulpe de provenienta SUA sau a oualelor turcesti declarate ca fiind din Republica Moldova.
Fata de 1998, cand s-au importat 4.500 tone de carne de pasare, cantitatile s-au triplat si datorita acordului „Dublu Zero”, incheiat cu UE, ajungand la 14.900 mii tone in 2000. Cota importurilor de carne a crescut, de asemenea, de la 16% in primul trimestru al anului 2000 la 27% in 2001. Dupa cum spun specialistii, anul acesta era un an bun pentru productia de carne de pui. Productia interna ar fi putut sa se majoreze cu 10-12% pe primul trimestru, dar nu a crescut decat cu 2%, intrucat producatorii nu au putut face fata concurentei neloaiale.
Nici un gram de carne nu poate fi exportata in UE fara ca abatoarele romanesti sa intre in standardele impuse pe aceasta piata. In momentul de fata, la noi sunt agreate doar Avicola Bacau si Avicola Buzau. Pe piata interna, o strategie de pret viabila s-ar putea alcatui, daca reducerea preturilor pe piata ar fi facuta prin reducerea costurilor si nu datorita importurilor incorecte. Pe termen scurt, aceste importuri preseaza pe preturi, dar nu si pe costurile de productie care raman la fel sau cresc. La carnea de pui, preturile cresc pe perioada verii, iar din vara scad si se mentin intr-un anumit platou. La oua este invers : preturile cresc pe timp de iarna si scad primavara si vara), cand apar si ouale de la tarani, iar toamna incep din nou sa creasca.
Pretul furajelor s-a dublat
La ora actuala, toate combinatele avicole s-au privatizat si daca pe carnea de pui se poate miza, majoritatea producatorilor de oua merg in pierdere. Intotdeauna intre productia de oua si cea de carne se declanseaza reactii in lant, intrucat majoritatea producatorilor de oua valorifica si carnea de pui. In acest moment, in Romania mai sunt 3-4 milioane de gaini crescute in sistem industrial si in perioadele in care importurile de oua invadeaza piata, producatorii sunt nevoiti sa-si sacrifice gainile. Cand stocurile se epuizeaza, productia interna nu poate satisface cererea, si in absenta importurilor ieftine preturile explodeaza din nou. In pretul oului taxele ajung sa reprezinte 45%, la care se mai adauga si TVA. r
Fluctuatia preturilor cu 50% la oua intre iarna si vara este anormala, afirma Gheorghe Pop, directorul Avicom Vaslui. Acum preturile se situeaza in jurul valorii de 1000 – 1200 lei/ou la poarta fermei, la care se adauga TVA, deci pretul final este in jur de 1500 lei. Insa se vinde cu 1000 lei datorita si productiei din gospodariile populatiei. Pierderea de 500 lei/ou din aceasta perioada ar trebui recuperata in sezonul rece, insa atunci cererea este satisfacuta in proportie de 20 – 30% de ouale de import la 0,6 centi bucata, explica Ilie Van. Timp de doua luni, cat are loc asaltul importatorilor, productia interna se reduce prin sacrificarea gainilor ouatoare inainte de termen.r
Importurile nu coboara preturile decat pentru o perioada limitata de timp. De exemplu, pe fondul lichidarii stocului de oua in Turcia si a micsorarii productiei interne la care se adauga scumpirea furajelor, pretul va urca in curand din nou la peste 2000 lei. „In 1999, valoarea unui ou echivala cu un kilogram de porumb, iar acum trebuie sa vindem doua oua ca sa cumparam aceeasi cantitate de porumb”, explica Gheorghe Pop. In anul 2000, Avicom Vaslui a livrat pietei 35 milioane oua, situandu-se printre marii producatori interni, realizand un profit net de 3,5 miliarde lei, la o cifra de afaceri de 30 miliarde lei.r
Pentru refacerea efectivelor de gaini s-a recurs la import de oua pentru incubatie din Ungaria, productia interna de pui a tuturor combinatelor din tara fiind de 12 milioane pui/an. In perioada cresterii importurilor, pe de o parte preturile scad, ceea ce ar fi in avantajul cumparatorului, insa si productia interna stagneaza sau scade. Dupa o perioada de ordinul lunilor, odata cu lichidarea stocurilor din alte tari, oferta nu mai poate satisface cererea, ceea ce se traduce printr-o explozie a preturilor, care se soldeaza cu o scadere a vanzarilor.r
Avicola Brasov este o unitate integrata care poseda o fabrica de nutreturi, ferme pentru cresterea puilor, abator si retea proprie de distributie. Cu toate acestea, problemele sunt similare. „Nu se poate explica cum in unele magazine in galantare sa fie pulpe de pui din import cu pretul de 50.000 lei/kg, comparativ cu pretul nostru la poarta abatorului de 63.530 lei/kg. Este evident ca producatorul respectiv a vandut sub pretul de productie”, afirma directorul comercial al intreprinderii brasovene, unitate situata pe locul doi din tara din punct de vedere al productiei. Cifra de afaceri a societatii brasovene a fost de 326,5 miliarde lei in 2000, cu un profit de 19 miliarde lei, iar nivelul investitiilor s-a cifrat la 19 miliarde lei. In prezent, Avicola Brasov se concentreaza pe construirea unui abator care sa respecte criteriile impuse de UE, pentru a putea exporta si in tarile apusene. Calitatea carnii importate de UE este strict controlata conform propriilor norme, fiecare abator avand nevoie de acreditare pentru export. In prezent, doar doua abatoare din tara sunt acreditate de UE.r
Cel mai prost an pentru avicultura romaneasca a fost 1998, cand importurile au contat in proportie de 42% in consumul total. In acest timp, intreprinderile avicole erau obligate sa cotizeze 2-4% din venituri la fondurile de pensii pentru tarani sau agricultura, ceea ce a facut ca modernizarea complexelor de crestere a pasarilor sa fie stopata. Echipamentele cu care sunt dotate fermele avicole dateaza din anii 70 sau chiar 60. In aceste conditii, productivitatea sectorului in Romania este sub cea occidentala, numai salariile foarte mici de la noi nereusind sa faca din gainile autohtone o marfa competitiva. In 1998, invadarea pietei interne de importuri a fost favorizata si de o conjunctura a pietei internationale. In acel moment se declansase criza din Asia de Sud-est si Rusia, iar pe plan mondial se inregistra o supraproductie de carne de pasare. Prabusirea cotatiilor internationale pentru produsele avicole au sufocat efectiv producatorii interni.tr
r
Solutii propuse de Uniunea Crescatorilor de pasari pentru redresarea sectorului avicolr
1. Este necesara o protectie vamala. Preturile declarate in vama trebuie sa fie cele corecte. Produsele sunt fracturate corect in tara de origine, insa in vama romaneasa sunt prezentate valori inferioare. De exemplu, un ou este evaluat in vama la 200 lei si vandut pe piata cu 2000 lei.r
2. Trebuie rezolvata problema zonelor defavorizate pe unde intra cantitati imense de carne fara taxe vamale si TVA.r
3. Aplicarea corecta a barierelor netarifare: Verificarea originii produsului si a calitatii, conform Ordinului 68/1997, in prezent neaplicat decat sporadic.r
4. Acordarea de stimulente producatorilor interni pentru atingerea parametrilor impusi de UE.r
r
Piata de carner
Din 1999 piata de carne de pui si oua din tara s-a mai stabilizat, mai ales prin introducerea taxei de salvgardare la importurile din Ungaria, si s-a inregistrat chiar o usoara crestere a productiei si a consumului. In 2000, fata de 1999, consumul de carne de pasare pe cap de locuitor a crescut la 10,5 kg, fiind totusi cu 50% mai mic ca in UE. „La oua, consumul intern nu depaseste 150 oua/cap de locuitor, fata de 300 in UE”, declara directorul Avicom Vaslui.r
Marea durere a crescatorilor de pasari ramane concurenta neloiala practicata de importatori. O alta portita pe care toti producatorii sau procesatorii de carne din tara o doresc inchisa este reprezentata de legislatia deosebit de favorabila a zonelor defavorizate. Considerata materie prima, importurile sunt scutite de taxe vamale si TVA, concurenta din partea firmelor constituite in zonele defavorizate neputand fi contracarata de restul producatorilor. Introducerea facilitatilor pentru aceste zone nu trebuie sa-i discrimineze pe restul producatorilor interni, ale caror costuri sunt majorate de fiscalitate. Interesul nu este de a-i falimenta pe cei existenti, ci de a creste productia la nivel national. In prezent, se constata ca majorarea consumului intern se face exclusiv pe baza cresterii importurilor. In aceste conditii, nu poate fi vorba de o crestere a productiei interne care sa poata genera si exporturi.r
r
Situatia comparativa a importurilor de oua pe tari de provenienta (trim. I 2000/2001)r
t Trim I 2000tt Trim I 2001r
Tara de originetCantitatetPret mediutCantitatetPret mediur
t(mii buc)t(centi/buc)t(mii buc)t(centi/buc)r
Germaniat246t4,2tr
Ungariat1.073t5,4t1.667t12,15r
Israelt185t4,0ttr
Republica Moldovat8.363t4,2t21.863t4,2r
Poloniat185t2,8ttr
Turciattt6.810t0,89r
Alte tarittt1.241t2r
TOTALt10.052t4,3t31.592t3,35*r
* Cu excepTia celor din Ungaria care sunt oua pentru incubaTier
r
Cele mai mari avicole, dupa livrarile zilnice in 2001r
Combinatul avicoltValoare vanzari (mii lei)r
Bacaut2.971.520r
Constantat822.290r
Brasovt822.147r
Botosanit708.050r
Crevediat503.489r
Transaviat481.950r
Sloboziat427.445r
Sursa: Uniunea crescatorilor de pasarir
r
Importurile de preparate din carne de pasare r
(Trim. I 2001)r
SpecificatietCantitatetValoare tPret mediu r
t(tone)t(mii USD)t(USD/tona)r
Total import preparate din:t1.452t642,21t442r
Curcantt1.155t502,03t435tr
tFrantat140t67,04t479tr
tGermaniat581t163,91t282tr
tUngariat292t160,73t550tr
tAlte tarit142t110,35t777tr
Carne de pasaret297t140,18t472r
tUngariat272t131,57tr
tOlandat25t6,88t275r
tPoloniatt1,73r
Total export preparate dint767t1.893t2.468r
carne de pasarer
tdin care Olandat767t1.893t2.468r
Sursa: Institutul National de Statistica si Studii Economicer
r