Boala vacii nebune ataca firav i Occident, efectivele de bovine, la iceputul deceniului trecut. in 1997, Rominia decide interzicerea importurilor de carne de vaca din zece state europene, cap de lista fiind Marea Britanie. Spre sfirsitul anului trecut, fenomenul ia amploare, iar Europa este cuprinsa de o adevarata isterie. in februarie 2001, apare o noua epidemie printre animale, febra aftoasa. Semnalata initial i Marea Britanie, la porcine, boala s-a transmis usor la alte specii de animale si a depasit granitele dintre state. Zootehnia mondiala a intrat i alerta. Embargourile asupra importurilor de animale, produselor animaliere si fainurilor proteice din zonele afectate s-au imultit. La 23 februarie a.c., statul romin extinde interdictia importurilor din Marea Britanie si asupra porcinelor. Aceasta decizie s-a alaturat uneia mai vechi, din 1997, care restrictiona achizitiile de bovine, ovine si caprine vii, produse sau subproduse de la acestea, provenite din la mai mult de 20 de state afectate de scrapie si boala vacii nebune.

Care este situatia Rominiei, i acest context international? Este consumul intern de carne afectat de aceste interdictii?

Potrivit statisticilor oferite de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), i ultimii cinci ani, consumul mediu de carne si preparate din carne pe cap de locuitor s-a restrins de la 47,2 kg (1996), la 40 kg (2000), pe fondul scaderii puterii de cumparare a veniturilor. in prezent, din totalul consumului de carne si preparate din carne i Rominia, ponderea o detine carnea de porc (63 – 65%), urmata de cea de pui (22 – 25%), vita (10%), oaie si miel (0,6%), peste si preparate din peste (sub 1%), conform datelor furnizate de Mihai Lungu, presedintele Asociatiei Romine a Carnii.

Consumul de carne de vita, situat la coada preferintelor rominilor, este acoperit, i proportie de aproape 99%, din productia interna. Anul trecut, importurile au reprezentat, i medie, doar 0,06 kg din totalul consumului de vita pe cap de locuitor. Aceasta arata ca Rominia nu este dependenta de carnea de bovina adusa din import. in schimb, este tributara importurilor de carne de porc. in anul 2000, din totalul consumului intern de carne de porc, aproape 30% a fost asigurat de produse aduse din afara. Ungaria a fost principalul furnizor, cu peste jumatate din importuri, urmata de tarile din Uniunea Europeana – cu 36%.

Va putea productia interna sa acopere acum cota de piata lasata libera de statele UE, aflate sub embargo? Mai mult, putem spera ca Rominia, o tara neatinsa de epidemiile ucigatoare, poate sa sparga barierele de export cu produse animaliere? „Categoric, nu. Pozitia Rominiei, ca tara indemna de febra aftoasa, nu este suficienta pentru a afirma ca poate sa devina exportatoare de carne. Trebuie sa avem si productie”, precizeaza Gheorghe Liciu, presedintele Asociatiei Generale a Crescatorilor de Taurine din Rominia.

Productia interna de carne este itr-o continua scadere, din 1997 icoace. Numai la porcine, i ultimii trei ani, s-a iregistrat un regres de 200.000 tone echivalent carcasa. „Refacerea segmentului zootehnic este de durata. Implica zeci de milioane de dolari pentru investitii, iar primele rezultate se pot vedea i cinci ani”, mentioneaza Marius Iliev, presedintele Uniunii Interprofesionale, pentru Agricultura si Alimentatie (UNIPPA).

Astfel, o oportunitate de care Rominia ar fi putut beneficia e pierduta din start. Trecutul se razbuna. in timp ce fermele zootehnice rominesti erau decapitalizate si isi ichideau portile, vecinii nostri de la vest icurajau dezvoltarea acestui segment, pompind resurse uriase i sustinerea producatorilor. in 1997, cind Rominia a aderat la CEFTA, un alt moment prielnic pentru a intra pe pietele externe (prin reducerile de taxe vamale la export), fermele zootehnice faceau obiectul listelor care cuprindeau societati vizate sa intre i lichidare. in acelasi timp, se punea punct subventiilor acordate de stat, iar bancile devenisera reticente cu sectorul agricol aflat i declin. Golul lasat de productia autohtona a fost imediat ocupat de Ungaria, care continua sa subventioneze agricultura. Aproape jumatate din costurile producatorilor sunt suportate de statul ungar. „Competitivitatea produselor unguresti a determinat cresterea presiunii importurilor asupra pietei si a generat dificultati i procesul de valorificare a productiei interne”, se arata itr-o analiza a MAAP.

Rominia pierde, Ungaria cistiga

Noul context nu a schimbat i bine situatia. Rominia ramine perdanta, Ungaria cistiga. Ea are potential sa acopere pe piata romineasca si importurile de carne din UE, sistate. „Astazi, majoritatea fabricantilor de preparate din carne de porc folosesc i procesul de productie 80 – 90% materii prime importate, din care aproape 70% provin din Ungaria”, afirma Mihai Lungu. Atuul porcului unguresc tine si de calitate. Dintr-un porc rominesc de 100 kg, 25% este grasime, i timp ce porcul din Ungaria prezinta 15% grasime. Refacerea rasei porcului i Rominia necesita investitii de multe milioane de dolari si nu este posibila mai devreme de trei-cinci ani, conform aprecierilor specialistilor.

Atit timp cit producatorii romini de carne nu pot asigura nici necesarul intern de consum, este o utopie sa te gindesti la exporturi. Cei care profita de actuala conjunctura internationala sunt micii comercianti care stiu sa speculeze chiar si masurile luate de autoritatile romine. Premierul Adrian Nastase atragea atentia asupra riscului amplificarii vinzarilor „necontrolate”, peste hotare, de taurine si ovine, vizibil mai ales i vestul tarii. Prin ichiderea tirgurilor de animale, masura luata la mijlocul lunii martie de Agentia Nationala Sanitara Veterinara, micii producatori au fost lipsiti de posibilitatea de a-si vinde animalele din curte itr-un cadru organizat. Din punctul de vedere al sanatatii publice veterinare, aceasta masura este bine venita. insa luata i pripa, asa cum apreciaza reprezentanti ai producatorilor romini de animale, ea produce si efecte negative.

Pe de o parte, taranul romin nu mai are nici un indiciu asupra nivelului de preturi, fapt ce-l face vulnerabil i fata speculantilor. La vaci, acestea oscileaza itre 18.000 lei/kg i viu si 30.000 lei/kg i viu. „La 30.000 lei/kg, pretul acopera costurile, dar taranii constrinsi de nevoia de bani accepta de multe ori si preturi mult mai mici”, afirma Gheorghe Liciu.

Pe de alta parte, exista riscul majorarii preturilor la carne, crestere fortata chiar de speculanti. inchiderea tirgurilor a surprins abatoarele nepregatite pentru activitatea de colectare. Speculantii au ridicat preturile cu aproape 20% la carnea de vaca, dupa cum sustine Mihai Lungu. in plus, perioada actuala, prin traditie propice vinzarilor de miei, va fi cu siguranta speculata, pe fondul restrictiilor privind taierile si comercializarea i tirguri a acestor animale.

„Momentul ales pentru interzicerea comercializarii animalelor i tirguri nu a fost tocmai potrivit. Masura este corecta, isa ar fi trebuit luata citeva saptamini mai tirziu, dupa Pasti. Acum este timpul formarii preturilor la miei si numai o piata organizata putea sa raspunda raportului dintre cerere si oferta. Anul trecut, pretul unui kg de carne de miel era de 45.000 lei. Anul acesta un nivel de 65.000 lei/kg ar justifica evolutia ratei inflatiei. insa exista riscul ca preturile sa salte cu mult peste acest nivel”, apreciaza presedintele Asociatiei Romine a Carnii.

S-a deschis sezonul la cal, strut si cangur

Razboiul carnii de vita, porc si oaie a produs mutatii i gusturile consumatorilor de pe mapamond. Britanicii s-au orientat spre carnea de cal. in Israel a crescut cererea pentru carne de strut, iar italienii si-au deschis apetitul pentru carnea de cangur. in Rominia, batalia a fost cistigata de pui. Din 1998, consumul intern de carne de pasare (din care puiul detine 93% din total) a crescut i continuu, de la 116 mii tone la 145, 8 mii tone anul trecut, pe fondul revigorarii productiei autohtone. Pe piata de consum, importurile de pasare si-au redus cota, de la 41%, la 18%, i aceeasi perioada. Acesta este si singurul segment pe care Ungaria l-a pierdut, i favoarea statelor UE pe piata romineasca. Din 1998 si pina i 2000, ungurii si-au redus exporturile de carne de pasare i Rominia, cu 19.000 tone (de la 23.600 tone, la 4.000 tone), i vreme ce tarile UE si-au sporit exporturile, de la 5.400 tone, la 14.900 tone. r
r
Desi cererea de pui este i crestere, costurile de productie ridicate ii arunca pe crescatorii romini i groapa cu pierderi. Acest lucru i-a determinat sa exporte ouale de incubatie, i loc sa produca pui, i vederea popularii fermelor proprii. Producatorii agricoli au populat i primele luni ale anului 2001 cu 1,139 milioane capete mai putin decit i aceeasi perioada a anului trecut. Specialistii UNIPPA apreciaza ca reducerea efectivelor din ianuarie – februarie 2001 va afecta oferta de carne de pui din aceasta luna si atrag atentia ca acest comportament al producatorilor va continua, daca „nu se vor rezolva problemele legate de asigurarea cu cereale la preturi rezonabile, asigurarea de credite i vederea achizitionarii de cereale din noua recolta si nu se va avea i vedere reesalonarea datoriilor producatorilor avicoli”. r
r
Asociatiile producatorilor de carne si crescatorilor de animale asteapta de la Ministerul Agriculturii un pachet de masuri,ce au fost promise ica de la iceputul anului si care sa conduca la revigorarea sectorului zootehnic. Rominia are nevoie si de o radiografie a sectorului zootehnic. La aceasta ora nu se cunosc cu exactitate efectivele de animale, iar specialistii reclama necesitatea organizarii unui recensamint, pentru ca statisticile oferite de Ministerul Agriculturii prezinta cifre diferite raportate la aceeasi perioada. Chiar volumul importurilor si al exporturilor ramine o necunoscuta, atita vreme cit datele MAAP sunt i totala contradictie cu cifrele furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica (care provin tot de la MAAP) si diferite de cele ale asociatiilor crescatorilor de animale. t