La capitolul evoluţia cursului de schimb, Garanti Bank se așteaptă la o stabilizare a raportului EUR/RON în jurul valorii de 4,50 la finalul acestui an și în jurul valorii de 4,55 la finalul lui 2013. Aceasta prognoză a plecat de la premiza unui mediu politic stabil şi a continuării acordului cu FMI.
Pe de altă parte, Produsul Intern Brut (PIB) al României va înregistra o ușoară creștere până la finele acestui an, mai reiese din Raportul Macroeconomic Trimestrial. Astfel, creşterea pentru tot anul 2012 este de 0,3%. O creștere mai accelerată ar putea avea loc în 2013, de 2%, ca urmare a intensificării cererii interne.
Ultimul trimestru din 2012 înseamnă, așadar, o ”ușoară” revenire a economiei, după nouă luni dificile. Atât consumul privat, cât şi consumul public ar putea avea o contribuție pozitivă la PIB, în urma creşterii salariilor funcţionarilor publici şi a cheltuielilor publice, în contextul alegerilor parlamentare din data de 9 decembrie.
Pentru 2013, creşterea se bazează tot pe cererea internă, prin accelerarea consumului, dar mai ales a investiţiilor. Semnale îngrijorătoare vin însă din zona cererii externe, puternic influențată de evoluția economică a zonei euro. Dependența puternică față de piețele europene limitează performanța industrială a României și subliniază nevoia țării de a-și îndrepta mai mult atenția către piețe care nu fac parte din Uniunea Europeană și care în prezent reprezintă 30% din exporturile României.
O recuperare graduală a producției industriale este așteptată pentru a doua parte a lui 2013, însă chiar și așa, aceasta tot nu va putea fi motorul creșterii economice de anul viitor. Reprezentanții băncii estimează că rata anuală a inflației va rămâne peste 5% până la mijlocul anului 2013, urmând apoi o reducere graduală, însa la finalul anului următor se va situa peste intervalul ţintit de BNR, din cauza șocului creat de prețul alimentelor. 
Pentru a restabili încrederea în economia țării, este nevoie ca anul viitor mediul politic să fie stabil, deficitul bugetar să se situeze sub 3% din PIB, să se accelereze absorbţia fondurileor europene, iar acordul cu Fondul Monetar Internațional să fie respectat. În următorii doi ani, România trebuie să ramburseze către FMI aproximativ cinci miliarde de euro, ceea ce înseamnă că Guvernul de la București este nevoit să atragă investiții externe semnificative prin emisiuni de euro-obligaţiuni.
„Luând în considerare aversiunea crescută față de risc a investitorilor în Europa, o revenire graduală a încrederii este crucială pentru anul viitor. Ne așteptăm la un PIB cu 2% mai mare în 2013. De asemenea, privatizarea companiilor de stat, așa cum s-a agreat cu FMI, ar trebui să conducă la îmbunătăţirea guvernanţei acestora”, spune Rozalia Pal, economist-șef în cadrul Garanti Bank.