In ce conditii trebuie sa se calculeze pro-rata? Cum se determina si la ce se aplica?


Ionela Costescu – Bacau





Potrivit prevederilor Codului fiscal, orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, determina valoarea taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate pe care au dreptul sa o deduca conform prevederilor de mai jos.
Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-un jurnal pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora se deduce integral.


Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu in jurnalul pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, iar taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce.
In cursul unui an fiscal este permisa rectificarea taxei deduse aferente achizitiilor de bunuri/servicii care se constata ca ulterior au fost utilizate pentru alta destinatie decat cea prevazuta la data achizitiei. Rectificarile se evidentiaza pe randurile de regularizare din decontul de taxa pe valoarea adaugata.


Pentru bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru aceste operatiuni, taxa pe valoarea adaugata aferenta se deduce pe baza de pro-rata. Achizitiile acestora se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separat.
Prin exceptie, in cazul achizitiilor destinate realizarii de investitii, care se prevad ca vor fi utilizate atat pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata pe parcursul procesului investitional, urmand ca taxa dedusa sa fie ajustata la sfarsitul anului calendaristic urmator celui de punere in functiune a investitiei prin aplicarea pro-ratei definitive din acel moment taxei pe valoarea adaugata dedusa initial.


Pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. In calculul pro-ratei, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Nu se includ in calculul pro-ratei serviciile efectuate de prestatorii stabiliti in strainatate pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata.


Se exclud din calculul pro-ratei veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Prin venituri financiare nu se inteleg veniturile financiare din punct de vedere contabil, ci veniturile din operatiunile financiare si bancare prevazute la art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
De regula, pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru.
Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este ori pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent ori pro-rata estimata in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul curent. In ambele cazuri, persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie, nivelul pro-ratei provizorie aplicata, precum si modul de determinare a acesteia.
Pe parcursul exercitiului financiar, taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea pro-ratei provizorie asupra taxei pe valoarea adaugata deductibila aferente achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere.


In luna decembrie, in functie de realizarile efective din cursul anului, se determina pro-rata definitiva. Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se realizeaza prin aplicarea pro-ratei definitive asupra sumei taxei pe valoarea adaugata deductibila aferenta achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere. Diferenta in plus sau in minus fata de taxa dedusa, conform pro-rata provizorie, se inscrie pe un rand distinct in decontul ultimei perioade fiscale (rd.17).
La cererea justificata a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro-rata sa fie determinata lunar sau trimestrial, dupa caz. In anul in care a fost acordata aprobarea, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata lunara sau trimestriala. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata lunara sau trimestriala numai la inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfarsitul anului.


In situatii speciale, cand pro-rata calculata potrivit acestor prevederi nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate aproba aplicarea unei pro-rata speciale, la solicitarea persoanelor impozabile in cauza, pe baza justificarii prezentate. Daca aprobarea a fost acordata in timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-ratei speciale aprobata. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-ratei speciale numai la inceputul unui an calendaristic si sunt obligate sa anunte organele fiscale.
Daca la inceputul anului persoanele impozabile nu au determinat pro-rata provizorie deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de operatiuni fara drept de deducere in cursul anului si ulterior realizeaza astfel de operatiuni, nu exista obligatia calcularii si utilizarii pro-ratei provizorie. In cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata, urmand ca la finele anului sa aplice urmatoarele reguli:




• daca pot efectua separarea achizitiilor de bunuri/servicii pe destinatii, respectiv achizitii de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere si cele destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, vor regulariza astfel: din taxa dedusa in cursul anului se scade taxa de dedus rezultata prin aplicarea pro-ratei definitive pentru achizitiile destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere, precum si taxa aferenta bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului, ca taxa de plata la bugetul de stat;




• daca nu se poate efectua separarea pe destinatii, potrivit aliniatului precedent, se aplica pro-rata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in cursul anului, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii se reflecta in contul 4426, indiferent daca sunt destinate realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, total sau partial conform pro-rata, sau de operatiuni care nu dau drept de deducere. Dupa intocmirea decontului de taxa pe valoarea adaugata, diferentele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicarii pro-ratei se inregistreaza pe cheltuielile perioadei fiscale de raportare, astfel: 635 = 4426.





Ce se intampla cu taxa pe valoarea adaugata in cazul garantiilor de buna executie? Cum se inregistreaza acestea in contabilitate?


Roxana Mateescu – Bucuresti





Potrivit Codului fiscal, prin derogare de la regula generala conform careia taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii, in cazul sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructii-montaj, exigibilitatea taxei ia nastere la data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia.
Pentru aplicarea corecta si unitara a acestei reglementari, Comisia Centrala Fiscala, prin Decizia nr. 6 din data de 23.09.2004, stabileste ca prevederile sunt aplicabile numai in situatia in care garantiile de buna executie sunt evidentiate distinct in facturi fiscale, respectiv sunt retinute din contravaloarea lucrarilor prestate.


Ulterior, prin Hotararea nr. 1.840 din 28.10.2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se introduce un nou punct – punctul 16.1.-, pentru aplicarea articolului respectiv din Codul fiscal, care prevede acelasi lucru.
Astfel, potrivit noilor precizari din Normele metodologice, prevederile din Codul fiscal sunt aplicabile numai in situatia in care garantiile de buna executie sunt retinute din contravaloarea lucrarilor de constructii-montaj prestate si evidentiate ca atare in facturi fiscale. In cazul in care garantia de buna executie este constituita prin scrisoare de garantie bancara sau alte modalitati, dar sumele constituite drept garantie nu sunt retinute din contravaloarea lucrarilor prestate si nu sunt evidentiate ca atare in facturile fiscale de catre constructori, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data prestarii serviciului.



In contabilitate, in situatia in care contravaloarea lucrarilor executate conform situatiei de lucrari este de 250.000 de lei, garantia de buna executie de 5% – conform contractului – fiind retinuta din contravaloarea lucrarilor pe factura fiscala, se va face inregistrarea acestor operatiuni astfel:
La emiterea facturii fiscale pentru situatia de lucrari, constructorul inregistreaza:



• 4111 = % 297.500 lei


• 704 250.000 lei


• 442 747.500 lei




si concomitent:


• 267 = 4111 14.875 lei (250.000×5%+2.375)


• 4427 = 4428 2.375 lei (12.500×19%).




La incasarea garantiilor sau la data procesului-verbal de receptie definitiva:


• 512 = 2671 4.875 lei
(numai in situatia in care garantia este efectiv incasata)


si


• 4428 = 4427 2.375 lei


(inregistrarea se efectueaza chiar si in situatia in care garantia nu este incasata la data procesului-verbal de receptie definitiva).




La primirea facturii fiscale de la constructor, in care s-au consemnat garantiile constituite, beneficiarul inregistreaza:


• % = 404 297.500 lei


• 231 250.000 lei


• 442 647.500 lei


si concomitent:


• 404 = 167 14.875 lei


• 4428 = 4426 2.375 lei.



La achitarea garantiei sau la data procesului-verbal de receptie definitiva:


• 4426 = 4428 2.375 lei


(inregistrarea se efectueaza chiar daca garantia nu este efectiv achitata la data procesului-verbal de receptie definitiva)


si


• 167 = 512 14.875 lei


(inregistrarea se efectueaza numai in situatia in care garantia este efectiv achitata).