Companiile controlate de stat, regiile autonome şi institutele de cercetare-dezvoltare au intrat în vizorul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Prin intermediul echipelor de inspecţie economico-financiară, Finanţele vor lua la puricat activitatea acestor operatori economici din ultimii cinci ani, iar dacă există suspiciuni de fapte penale, chiar din ultimii zece ani, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă pus în dezbatere publică de către MFP. Amenzile sunt usturătoare şi ajung până la 40.000 de lei pentru responsabilii de încălcarea legii.
Astfel, sunt vizate regiile autonome, înfiinţate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, companiile şi societăţile naţionale, precum şi societăţile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară. Tot pe aceasă listă se înscriu şi societăţile comerciale şi regiile autonome la care societăţile menţionate deţin, direct sau indirect, o participaţie majoritară. Finanţele vizează şi institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, dar şi alţi operatori economici, indiferent de forma de proprietate, pentru fundamentarea şi justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat.
Ordonanţa nu se referă, însă, la societăţi financiar-bancare şi de asigurări, şi nici la Fondul Proprietatea.
Puteţi citi
Ce urmăreşte Ministerul de Finanţe
"Având în vedere condiţiile actuale ale economiei, în care întărirea disciplinei economico-financiare şi eliminarea tuturor disfuncţionalităţilor şi blocajelor reprezintă interes naţional major", după cum se arată în proiectul MFP, în cadrul inspecţiilor economico-financiare vor fi evaluate măsurile de creştere a veniturilor, de reducere a cheltuielilor şi diminuare a arieratelor, respectarea reglementărilor financiar-contabile, respectarea măsurilor economico-financiare instituite prin acte normative şi fundamentarea şi justificarea sumelor acordate de la buget pentru subvenţionarea unor produse sau susţinerea unor activităţi.
Obiectivele inspecţiei economico-financiare sunt analiza respectării deciziilor de natură economico-financiară luate de conducerea operatorilor economici, creşterea responsabilităţii operatorilor economici şi întărirea disciplinei bugetare şi economico-financiare.
Atribuţiile organelor de inspecţie
Organele de inspecţie economico-financiară dobândesc, prin proiectul de act normativ, dreptul de a verifica operaţiunile efectuate de operatorii economici menţionaţi în scopul creşterii veniturilor, reducerii cheltuielilor şi diminuării arieratelor, în fundamentarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi de a verifica exactitatea şi realitatea înregistrărilor în evidenţele financiar-contabile.
Totodată, organele de inspecţie controlează respectarea indicatorilor economico-financiari aprobaţi prin bugetele de venituri şi cheltuieli, verifică realitatea informaţiilor cuprinse atât în documentaţia aferentă fundamentării sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susţinerea anumitor activităţi, cât şi în documentele justificative prevăzute de lege pentru acordarea acestora.
În plus, cei de la Finanţe vor urmări modul în care operatorii economici, beneficiari ai finanţărilor rambursabile garantate de stat sau subîmprumutate, constituie şi asigură sursele de rambursare şi de plată a dobânzilor, comisioanelor şi/sau a celorlalte costuri, aferente finanţărilor rambursabile respective.
Controale pe ultimii cinci ani
Directorii din cadrul societăţilor cu acţionariat de stat care ştiu că nu sunt în ordine cu legea au motive reale de îngrijorare. Asta deoarece Finanţele pot verifica situaţia financiară a unităţii din 2006 încoace. "Dreptul organului de inspecţie economico-financiară de a stabili obligaţii în sarcina operatorilor economici se prescrie în termen de 5 ani de la încheierea exerciţiului financiar, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel", se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă.
Mai mult, dreptul de a stabili obligaţii la operatorii economici controlaţi se prescrie în termen de 10 ani, în cazul în care acestea rezultă din săvârşirea unei fapte penale.
Durata inspecţiei va fi de cel mult trei luni, iar în cazul operatorilor economici cu sedii secundare se va putea prelungi până la maximum şase luni.
Amenzi usturătoare pentru neîndeplinirea obligaţiilor companiilor verificate
Proiectul de act normativ stabileşte că personalul şi conducerea operatorilor economici controlaţi sunt obligaţi să transmită, sub semnătură, actele, documentele şi înscrisurile solicitate, la termenele şi în structura stabilită şi să permită accesul neîngrădit în sediul acesteia, în spaţii şi orice alte incinte în care se desfăşoară activitatea.
În plus, reprezentaţii companiei trebuie să asigure spaţii de lucru adecvate şi acces logistic corespunzător, să dea informaţii şi explicaţii verbale şi/sau în scris în legătură cu obiectul controlului şi să se prezinte la sediul organului de inspecţie.
Compania trebuie să asigure sprijinul şi condiţiile necesare bunei desfăşurări a inspecţiei economico-financiare şi pentru clarificarea constatărilor şi să ducă la îndeplinire măsurile dispuse, în termenele stabilite, prin actul administrativ financiar.
La solicitarea organelor de inspecţie, conducătorii companiilor verificate trebuie să prezinte fundamentări, analize, situaţii, raportări şi orice alte informaţii cu privire la indicatorii economico-financiari din bugetele de venituri şi cheltuieli.
Directorul economic, contabilul şef sau persoanele cu atribuţii în exercitarea controlului managerial al operatorului economic sunt obligaţi să informeze, în scris, MFP în legătură cu efectuarea pe propria răspundere a conducătorului operatorului economic, a unor operaţiuni care nu îndeplinesc condiţiile de legalitate, precum şi cele constatate prin rapoarte anuale de control intern managerial.
Tot în obligaţia conducătorilor companiilor este să furnizeze informaţiile solicitate de organele de inspecţie economico-financiară pentru documentare, analiză şi urmărirea implementării unor reglementări.
Pentru neîndeplinirea celor menţionate, proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede sancţiuni care pornesc de la 5.000 de lei şi ajung până la 40.000 lei. Amenzile vor fi plătite fie de compania verificată, fie de persoanele fizice responsabile de nereguli. Sumele încasate din sancţiuni vor ajunge la bugetul de stat.