Guvernul vrea să taxeze drepturile de autor, suspectând că unele contracte maschează plata salariilor, în loc să pornească discuţia de la problema principală: lacunele legii.

Ministrul muncii, Mihai Şeitan, a lansat ideea plăţii contribuţiei de asigurări sociale (CAS) pentru contractele de drepturi de autor. Prevederea este inclusă în proiectul de modificare a legii pensiilor şi ar urma să intre în vigoare cel mai curând anul viitor. Lărgirea bazei de impozitare prin aducerea unor noi contributori în sistem este legitimă atâta timp cât raportul dintre pensionari şi cei care plătesc asigurări se deteriorează dramatic de la an la an, iar deficitul bugetului de pensii riscă să ajungă la 6% din PIB în 2050, conform estimărilor Băncii Mondiale. Numai că soluţia propusă –  taxarea drepturilor de autor – ar aduce fonduri nesemnificative pentru buget, dar ar afecta puternic o categorie restrânsă de plătitori. Conform celor mai recente date disponibile de la Fisc, în 2008 veniturile individuale din drepturi de autor au totalizat circa un miliard  de lei. Plata CAS pentru această sumă ar fi adus bugetului în jur de 100 de milioane de lei, sumă care raportată la nevoia de finanţare a bugetului de pensii este o picătură într-un ocean. Cheltuielile cu pensiile au crescut de la 23 miliarde lei, în 2007, la 40,3 miliarde lei, în 2010.

Propuneri discutabile

Ministerul Muncii ar trebui să găsească soluţii care să ajute substanţial şi pe termen lung sistemul de pensii, cum ar fi cele recomandate de experţii FMI: eliminarea pensionării anticipate, acordarea pe criterii clare a pensiilor de invaliditate şi de boală. Declaraţiile ministrului muncii au trezit reacţii negative, inclusiv din partea premierului Emil Boc.

„Presupunerile spuse de un ministru sau altul insuficient pregătiţi vor fi abordate doar după o analiză temeinică în Guvern. Sunt simple ipoteze de lucru în acest moment“, a afirmat Boc.

Propunerea ministrului muncii este susţinută însă de liderii de sindicat, care consideră că, în multe cazuri, plata pe contracte de drepturi de autor este, în fapt, evaziune fiscală. „Orice persoană trebuie să fie asigurată pentru riscul de bătrâneţe. Dacă nu are şi contract de muncă este firesc să se asigure în sistemul public. În mod normal, această activitate nu ar trebui impozitată pentru că este una de creaţie, este sporadică şi apare atunci când persoana respectivă are inspiraţie. În ultimii ani, însă, s-a extins această activitate care se plăteşte pe drepturi de autor fără ca cei care beneficiază să fie într-adevăr autori“, declară Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii. Pentru a nu îi afecta şi pe cei corecţi, în căutarea aşa-zişilor evazionişti, ministerul ar trebui să rezolve hibele legilor pensiilor şi a dreptului de autor care au permis unele abuzuri, este de părere Mariana Câmpeanu.

Model neunitar

Ultima variantă de lucru a ministrului Şeitan este similară cu cea aplicată, în prezent, pentru persoanele care nu au un contract individual de muncă şi care realizează venituri exclusiv din activităţile: asociat unic, asociat, acţionar, manager sau administrator pe bază de contract, membru de asociaţie familială, persoană autorizată să desfăşoare activităţi independente. Pe de altă parte, acelaşi sistem de impunere se aplică, în acest moment, şi în cazul asigurării de sănătate chiar persoanelor care au exclusiv venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Contribuţia este datorată doar de asigurat (de 6,5%), iar plata se face anual. De asemenea, persoanele care au doar venituri din chirii, arendă, dobânzi, dividende şi alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligatoriu contributori la sănătate, dar numai în cazul în care nu au venituri din alte surse: salarii, activităţi independente, activităţi agricole şi indemnizaţii de şomaj. Sistemul de asigurări publice – sănătate, pensii şi şomaj – nu are o bază unitară de impozitare în România, deşi principiul după care se ghidează cele trei este acelaşi. Persoanele care datorează contribuţie pentru sănătate nu sunt obligate să se asigure pentru pensie sau invers. Experţii internaţionali, cum ar fi cei de la Banca Mondială, au recomandat Guvernului în repetate rânduri să regândească legislaţia pe măsură ce prognozele indică o posibilă prăbuşire a sistemului public.

O bază unică de impunere pentru toate categoriile de venituri ar fi mai echitabilă şi, mai ales, mai uşor de administrat de către contributori.

72 de mii de persoane au obţinut, în anul 2008, venituri totale de circa un miliard lei din drepturi de proprietate intelectuală, potrivit datelor Fiscului

Cu asigurare

Persoanele cu venituri exclusiv din următoarele surse sunt obligate la plata CAS:

– asociat unic, asociaţi, comanditari, acţionari
– administratori sau manageri pe bază de contract
– membri ai asociaţiei familiale şi persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente
– angajaţi în instituţii internaţionale fără a fi asiguraţii acestora

Fără asigurare

Nu sunt obligate să plătească CAS persoanele care au venituri din:

– cedarea folosinţei bunurilor
– dobânzi, dividende
– drepturi de proprietate intelectuală
– activităţi agricole
– convenţii civile
– activitate în unităţi de cult