Este vorba despre Israel, unde Guvernul a impus o carantină de trei săptămâni, începând de vineri după-amiază, cu câteva ore înainte de Roş Haşana, anul nou evreiesc, informează AP, citată de news.ro.

Prima carantină a fost impusă în Israel în perioada martie – aprilie, însă în ultimele săptămâni, în ţară a fost înregistrată o creştere importantă a numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

Mai exact, se pare că miercuri, au fost raportate peste 5.000 de noi contaminări, această cifră ducând bilanțul total la 175.000 de contaminări şi 1.169 de decese asociate Covid-19.

Reguli stricte

Astfel, joi, cabinetul lui Benjamin Netanyahu a emis un set de reguli stricte. Cu puţine excepţii, începând de vineri după-amiază, oamenii nu se vor putea deplasa pe o rază mai mare de 500 de metri de casele lor, adunările de peste 10 persoane în interior vor fi interzise, iar şcolile, restaurantele, mall-urile, saloanele de înfrumuseţare şi hotelurile vor fi, în mare parte, închise.

În același timp, prim-ministrul a spus că această acţiune este esenţială, după ce spitalele „au ridicat steagul roşu”, în urma creşterii rapide a numărului de cazuri, scrie The Guardian. Populaţia a reclamat faptul că Netanyahu a repornit economia prea devreme după prima perioadă de carantină.

De asemenea, într-un discurs susţinut miercuri seară, preşedintele ţării, Reuven Rivlin, a recunoscut că nu a fost făcut suficient la nivel de conducere. „Aţi avut încredere în noi şi v-am dezamăgit”, a spus el.

„În seara aceasta, aş vrea să vă spun că înţeleg sentimentele de confuzie şi nesiguranţă, anxietatea pe care mulţi o simt”, a continuat Rivlin, care s-a scuzat pentru că a încălcat regulile carantinei, în luna aprilie, când fiica lui l-a vizitat. „Singurătatea mea nu este mai dureroasă decât a voastră, care aţi fost atât de grijulii să urmaţi instrucţiunile”.

Proteste în masă

Noua decizie luată de Guvern nu a fost primită prea bine de cetățeni, astfel că, joi noapte, mai multe sute de oameni au protestat în Tel Aviv. De asemenea, în toate părţile ţării au apărut tensiuni şi între grupurile religioase. Comunităţile ultra-ortodoxe, care trăiesc de regulă în cartiere sărace, simt că au fost acuzate pe nedrept de răspândirea coronavirusului, care i-a afectat în mod disproporţionat.

„Nu vom izbuti prin acuzaţii toxice şi arătarea cu degetul. Ci doar împreună”, a mai spus preşedintele în discursul lui.