Din cauză că au uitat să reglementeze timp de cinci ani cuantumul a două suplimente prevăzute de statutul funcţionarului public, autorităţile sunt obligate să plătească sume uriaşe stabilite, în locul legislativului, de judecători. Amnezia politicienilor de a reglementa suplimentul postului şi suplimentul corespunzător gradului (treptei) de salarizare ne va costa sute de milioane de euro. Din banii publici, autorităţile centrale şi locale vor fi nevoite să plătească anul a
Din cauză că au uitat să reglementeze timp de cinci ani cuantumul a două suplimente prevăzute de statutul funcţionarului public, autorităţile sunt obligate să plătească sume uriaşe stabilite, în locul legislativului, de judecători.
Amnezia politicienilor de a reglementa suplimentul postului şi suplimentul corespunzător gradului (treptei) de salarizare ne va costa sute de milioane de euro. Din banii publici, autorităţile centrale şi locale vor fi nevoite să plătească anul acesta tuturor funcţionarilor sume uriaşe, mult mai mari decât dacă Parlamentul şi Guvernul şi-ar fi îndeplinit la timp obligaţiile de reglementare.
Efortul pentru bugetul central al statului încă nu a fost calculat exact de Ministerul Finanţelor, potrivit secretarului de stat Gheorghe Gherghina, deşi sindicatele au cerut în stradă includerea sumelor datorate în proiectul bugetului pe 2009. Impactul bugetar va fi simţit la o viitoare rectificare anul acesta. Însă, din bugetele locale au început deja să fie plătite primele sume stabilite de judecători. „Doar dintre membrii noştri de sindicat sunt câteva sute care au încasat deja banii datoraţi de stat pe ultimii patru ani. Urmează şi alţii, după ce proiectele bugetelor locale, care includ sumele respective, vor fi aprobate“, ne-a declarat Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP). Reprezentând 320 de instituţii publice, SNFP a deschis deja 180 de acţiuni în instanţă, având aproape 16.000 de membri. „Cum instanţele au recunoscut dreptul la cât am solicitat noi – câte 25% din salariul de bază pentru fiecare supliment –, statul ajunge să plătească acum mai mult decât dacă le-ar fi reglementat la timp, prin ordonanţă de urgenţă. În plus, bugetul va fi grevat acum şi de cheltuielile de judecată“, spune Oprescu.
Un cadou cât 30 de salarii
Despre ce probleme va avea bugetul cu plăţile suplimentare îi spun ministrului finanţelor chiar angajaţii din propriul sistem instituţional, care au câştigat deja mai multe procese. Liderul sindical Liviu Toader ne-a declarat că toţi cei circa 7.500 de angajaţi din sistemul instituţional al MFP sunt în faze avansate în justiţie şi peste jumătate au obţinut deja decizii favorabile pentru 50% din salariul de bază pe ultimii cinci ani, din 2004 până în prezent. Adică echivalentul a aproape 30 de salarii de bază. „În medie, un funcţionar trebuie să primească circa 20.000 de lei (n.r. 200 milioane de lei vechi sau 5.000 de euro)“, spune Toader, calculând că pentru 96.000 de funcţionari publici statul ar putea avea de plătit aproape două miliarde de lei (în jur de 500 milioane de euro). Suma este cât 15% din impozitul pe profit încasat de la firme într-un an, cât jumătate din tot bugetul Ministerului Economiei, mai mult decât toate facturile neachitate de stat în sănătate, aproape cât toate sumele alocate anul acesta sprijinirii producătorilor agricoli sau cât o treime din cele destinate infrastructurii rutiere.
Dacă în bugetul de stat sumele datorate funcţionarilor din admi-nistraţia centrală nu au fost încă prevăzute, funcţionarii din administraţia locală au început să încaseze banii. Liderul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică Locală, Valer Suciu, spune că jumătate din cele 185 de sindicate din primării şi consilii judeţene afiliate, însumând 50.000 de membri, au deja decizii judecătoreşti favorabile pentru plata celor două suplimente, cuantificate de instanţe la câte 25% din salariul de bază din ultimii ani. Pentru fiecare funcţionar, bugetele locale vor trebui să suporte câteva mii de euro.
Suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare au fost introduse ca părţi componente esenţiale ale salariului funcţionarilor (alături de salariul de bază şi sporul de vechime) printr-o modificare din 2003 a legii privind statutul funcţionarilor publici (nr. 118/1999), fără a se preciza însă în niciun fel cum trebuie calculate. Reglementarea lor urma să fie făcută prin legea privind „stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici“. Actul normativ, generator de sensibilităţi sindicale, nu a fost adoptat nici până în prezent, deşi un proiect, netrimis încă la Parlament, a fost elaborat în 2007.
Astfel, fără a avea un cuantum stabilit prin lege, cele două suplimente, de care tot legea spunea că funcţionarii pot beneficia din 2004, nu au putut fi plătite niciodată de instituţiile publice angajatoare. Din 22 mai 2004 şi până la finele lui 2006, Guvernul a suspendat succesiv acordarea lor prin ordonanţă de urgenţă. Din 2007, nici să le suspende nu s-a mai obosit. Anul trecut, funcţionarii din diverse instituţii au început să ceară în instanţă suplimentele neplătite timp de aproape cinci ani, cu ajustări la inflaţie. Şi cum legea nu oferea nicio orientare despre cât ar trebui să ceară, diferenţiat pentru fiecare post, majoritatea au considerat că 25% din salariul de bază pentru fiecare din cele două suplimente (50% ambele) ar fi o pretenţie îndreptăţită pentru toţi funcţionarii. Proiectul legii privind sistemul unitar de salarizare prevedea cuantumuri mult mai mici, dar neadoptat nu putea fi luat în considerare de niciun judecător.
Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice
Funcţionarii publici au cerut în stradă Ministerului Finanţelor, alături de alte revendicări, să includă în bugetul de stat sumele stabilite prin decizii judecătoreşti pentru plata celor două suplimente. Sindicaliştii au ameninţat că pe 27 februarie vor declanşa greva generală, la care vor participa peste 23.000 de funcţionari
LANŢUL SLĂBICIUNILOR ÎN JUSTIŢIE
Procesele desfăşurate aproape în acelaşi timp au primit sentinţe diferite. La Timişoara, Tulcea şi la alte tribunale, judecătorii au considerat că nu se pot substitui legiuitorului, stabilind fără temei legal şi încălcând principiul separaţiei puterilor în stat, ce supliment se cuvine fiecărui funcţionar, şi au respins acţiunile, chiar dacă au recunoscut existenţa dreptului. În majoritatea instanţelor din Moldova, însă, funcţionarii au obţinut decizii favorabile pentru toată suma solicitată, deşi cuantumul suplimentelor nu era stabilit prin nicio lege. Cele 25% pentru fiecare supliment recunoscute deja prin decizii irevocabile au fost invocate apoi ca precedent în acţiunile funcţionarilor care s-au adresat altor instanţe, iar acestea au repetat soluţia. Practica neunitară a fost semnalată şi de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2008, fără a oferi însă o soluţie, în condiţiile în care chiar la aceeaşi instanţă (exemplu, în Bucureşti) s-au dat decizii diferite. Statul va fi nevoit să plătească mai mult decât dacă ar fi reglementat la timp şi funcţionarilor „discriminaţi“, care nu au câştigat procesele, dacă se va face recurs în interesul legii.